În total, cererea mondială de aur a scăzut cu 2% în ritm anual până la 921 de tone în perioada aprilie-iunie 2023. Cifra din trimestrul al doilea marchează un declin semnificativ şi faţă de primul trimestru al anului, când au fost cumpărate 1.141,5 de tone de aur.
Achiziţiile de aur ale băncilor centrale au scăzut cu 35% în ritm anual până la 102,9 tone în trimestrul al doilea, estimează WGC. Comparativ cu primul trimestru, când băncile centrale au achiziţionat 284 de tone de aur, scăderea este de 63%.
Krishan Gopaul, analist şef la WGC, a precizat că o mare parte din această scădere are legătură cu vânzările masive de aur ale Băncii Centrale a Turciei, care a eliberat pe piaţa locală 132 de tone de aur după ce importurile au fost restricţionate în urma cutremurului din 6 februarie. Însă, în luna iunie, Turcia a reluat achiziţiile de aur, „aşa că rămânem optimişti că pe ansamblul anului va rămâne un cumpărător net”, a adăugat Gopaul.
Achiziţiile de aur pentru fabricarea de bijuterii au compensat pentru scăderea achiziţiilor băncilor centrale în trimestrul al doilea, susţine WGC. În pofida creşterii preţurilor în trimestrul al doilea, cererea de aur pentru bijuterii a crescut cu 3% în ritm anual până la 476 de tone. Cererea de aur pentru bijuterii în China a crescut cu 28% în trimestrul al doilea, în condiţiile în care această ţară a ieşit din carantina de după pandemie. În schimb, cererea de bijuterii de aur în India a scăzut cu 18% în contextul preţurilor ridicate.
Preţul mediu al aurului a fost de 1.976 dolari uncia în al doilea trimestru al anului, cu 6% mai mare decât în trimestrul al doilea al anului trecut şi cu 4% peste recordul stabilit în trimestrul al treilea din 2020.
Oferta totală de aur a crescut cu 7% în ritm anual până la 1.255 de tone în trimestrul al doilea, în condiţiile în care producţia minelor de aur a fost de 923,4 tone de aur.