World Vision România a transmis către Ministerul Sănătății șapte modificări pentru proiectul de instituire a normelor de siguranță în școli

Potrivit unui comunicat transmis către Economica.net, fundația World Vision România a transmis aceste propuneri Ministerului Sănătății în data de 20 august 2020. Proiectul MS a fost lansat în dezbatere publică în data de 18 august, când a fost publicat pe site-ul instituției.

Cele şapte modificări importante propuse de Fundaţia World Vision România pentru începerea în siguranţă a şcolilor sunt:

1. Şcolile şi autorităţile locale trebuie informate din timp cu privire la scenariul de funcţionare, pentru a putea organiza începutul de an şcolar conform normelor.

Conform proiectului de norme propuse de Ministerul Sănătăţii, unităţile de învăţământ şi autorităţile locale nu sunt implicate în luarea deciziilor cu privire la scenariul adoptat, însă joi, 10 septembrie, vor afla cum vor funcţiona, practic, de pe 14 septembrie.
Astfel, şcolile au la dispoziţie o sigură zi, 11 septembrie, pentru a se pregăti şi pentru a informa copiii şi părinţii. Acest interval este insuficient pentru ca şcolile să se pregătească temeinic în această situaţie excepţională. Este important ca şcoala să înceapă la timp, dar şcolile şi autorităţiler locale trebuie informate cu privire la scenariul pe care trebuie să îl aplice urgent!

2. Bugetele locale trebuie să aibă fonduri alocate pentru a asigura respectarea normelor. Altfel, regulile rămân doar pe hârtie, fiind imposibil de pus în practică.

Conform normelor, autoritatea publică locală trebuie să asigure personalul medico-sanitar pentru școlile fără cabinete școlare și resursele materiale și financiare pentru combatarea răspândirii infecției.

Realitatea din teren, însă, arată altfel. Fundația World Vision România a primit semnale de la școli din mediul rural și autorități locale cu privire la resursele insuficiente pe care le au la dispoziție. De exemplu, într-una dintre comunitățile în care Fundația activează, Primăria spune că are buget pentru a asigura doar cinci măști reutilizabile per elev tot anul. Acest lucru în condițiile în care sunt necesare foarte multe materialele pentru redeschiderea școlii în siguranță, dintre care amintim produse de igienă, de curățenie, și, cel mai important, personalul care trebuie să asigure curățenia riguros și cu o frecvență crescută.

Pentru ca regulile elaborate de Ministerul Sănătății să poate fi cu adevărat puse în practică mai ales în școlile din comunitățile din mediul rural, este esențială o bugetare adecvată, precum și acordarea de timp școlilor pentru a se putea organiza.  

3. Trebuie precizat clar în norme cine va asigura măștile pentru elevi și profesori! Responsabilitatea nu trebuie transferată pe părinţi fără a ne asigura că aceştia sunt pregătiţi.

În proiectul de ordin nu este precizat cine trebuie să asigure măștile pentru elevi și cadrele didactice și nedidactice. Dacă asigurarea măştilor pentru elevi intră în responsabilitatea părintelui, trebuie găsită o modalitate de ajutor pentru familiile care nu pot asigura necesarul de măşti pe întregul an, pentru toţi copiii din familie.

Mai mult, triajul zilnic se face de către părinţi, acasă, cu termometrul personal, însă nu este precizat dacă şi cine se asigură că toţi părinţii au în casă un termometru sau pot să-l achiziţioneze.

Aceste detalii sunt extrem de importante, mai ales în mediul rural, acolo unde bugetul familiilor s-a diminuat considerabil în pandemie, conform unei cercetări realizate de World Vision România în perioada 10 mai – 27 iunie 2020.  La nivel național, peste 60% dintre părinţii din rural nu au lucrat, iar 40% dintre cei chestionați nu au reuşit să asigure deloc sau au asigurat parţial alimentele, medicamentele sau produsele de igienă.

4. Trebuie realizat un protocol clar pentru analiza stării de sănătate a elevilor, iar cadrele didactice trebuie instruite!

Conform proiectului, la prima ora de curs, cadrele didactice trebuie să aprecieze starea de sănătate a elevilor prin observaţie atentă şi întrebări. Fără un protocol și o instruire corespunzătoare, această măsură nu va crea niciun efect, având în vedere că la școală nu se măsoară temperatura, iar dacă elevii sunt febrili, trebuie izolați. Febra este un semn care se măsoară obiectiv, nu pe bază de observație!

5. Analiza situației epidemiologice în școli trebuie făcută periodic, nu doar la începutul școlii.

În proiectul publicat, este prevăzută o analiză a situație epidemiologice doar la începutul școlii. Nu este însă prevăzută frecvența cu care se va analiza situația epidemiologică pe parcursul anului școlar, de către cine și în ce mod.

6. Măsurile pentru elevii și personalul din unitățile de învățământ aflate în grupele de risc sunt incomplete şi dificil de pus în practică în mod real.

Conform proiectului, personalul didactic şi non-didactic aflat într-una dintre grupele de risc revine la şcoală doar cu avizul medicului de medicina muncii. Deşi în categoriile de risc sunt incluse persoanele vârstnice, proiectul nu menţionează clar vârsta, iar în cazul celor cu boli cronice şi boli care scad imunitatea aceste afecţiuni nu sunt menţionate.
În mod similar, elevii din grupele de risc trebuie să revină la şcoală cu avizul medicului. Cu toate acestea, nu sunt clar menţionate criteriile de includere într-una dintre categoriile de risc și nici cum identifică școală elevii din aceste grupe.

Mai mult, conform proiectului, școala trebuie să monitorizeze cu mai multă atenție măsurile de protecție și de igienă în cazul elevilor cu boli cronice. Nu se precizează, însă, de unde știe școala care sunt acești elevi și ce standarde trebuie aplicate „pentru a acorda mai multă atenţie” acestor măsuri.

7. Copiii defavorizați trebuie să primească în continuare masă caldă în școli!

Conform proiectului, accesul oricăror persoane străine (părinți, alți însoțitori etc) va fi interzis în afara cazurilor excepționale, unde este necesară aprobarea conducerii școli. Pentru elevii defavorizaţi, în special cei din mediul rural, primirea de masă caldă la şcoală este extrem de importantă: de multe ori, este singura masă caldă din zi pentru aceşti copii. Este important ca programele de masă caldă în şcoli, cum sunt cele implementate în cadrul proiectelor Fundaţiei World Vision România, să continue, iar autoritățile trebuie să clarifice cum se va putea face livrarea de masă caldă în condiții de siguranță începând din septembrie.

Despre World Vision România

World Vision România este o organizaţie care desfăşoară programe de intervenţie umanitară de urgenţă, dezvoltare şi advocacy, punând în centrul activității sale bunăstarea copilului. Organizaţia se concentrează asupra muncii cu copiii, familiile şi comunităţile, în scopul depăşirii sărăciei şi nedreptăţii. Fundaţia lucrează cu persoanele cele mai vulnerabile din lume, indiferent de religie, rasă, etnie sau gen.

World Vision România face parte din parteneriatul World Vision International prezent în aproape 100 de ţări din întreaga lume. În 30 de ani de prezenţă în România, am ajutat peste 500.000 de copii şi adulţi, în aproape 500 de comunităţi din 8 judeţe.

World Vision România crede în dreptul la şanse egale pentru copiii de la sate şi de la oraş şi de aceea în comunităţile rurale unde este prezentă desfăşoară programe de dezvoltare comunitară pe termen lung cu focus pe educaţie şi reducera abandonului şcolar, sănătate şi protecţia copilului, agricultură şi dezvoltare rurală, angajament civic şi creştin. Copiilor li se facilitează astfel accesul la condiţii de viaţă mai bune prin dezvoltarea durabilă a comunităţii în care trăiesc. Prin proiectele noastre, ne concentrăm pe transformarea comunităţilor şi membrilor acestora pentru a realiza o viaţa implinită pentru fiecare copil.