Anul viitor, cererea de oţel pe plan mondial ar urma să înregistreze un avans de 1,6%, la 1,64 miliarde de tone.
Utilizarea oţelului în China, cel mai mare consumator din lume, va creşte cu 12,4% anul acesta, la 765,7 milioane de tone, şi nu se va modifica în 2018, apreciază Worldsteel.
Asociaţia chineză a fierului şi oţelului (CISA) a previzionat luna trecută că producţia de oţel a Chinei ar urma să crească anul acesta cu 3-5%, comparativ cu anul trecut, în pofida închiderii unor oţelării vechi. Cel mai mare producător mondial de oţel va face anul acesta aproximativ 840 de milioane de tone de oţel brut, faţă de 808 milioane de tone anul trecut, a afirmat Qu Xiuli, vicepreşedintele CISA.
‘Sectorul oţelului din China se modernizează, iar rata de concentrare în această industrie este în creştere’, a apreciat vicepreşedintele CISA.
Din cele 808 milioane de tone de oţel produse în 2016, numai aproximativ 36% au fost realizate de primele zece mari oţelării din China, proporţia urmând să crească anul acesta.
În august, Comisia Europeană (CE) a introdus taxe antidumping de până la 28,5% pentru anumite tipuri de oţel rezistente la coroziune din China, după ce, în urma investigaţiei lansate în urmă cu opt luni, s-a descoperit că produsele beneficiau de subvenţii ilegale din partea autorităţilor de la Beijing.
Decizia CE vine în urma unei plângeri de la Asociaţia Europeană a Producătorilor de Oţel – Eurofer, printre membrii căreia se află ArcelorMittal, ThyssenKrupp şi Tata Steel Europe.
Importurile de oţel rezistente la coroziune, din China, au urcat cu 45% anul acesta şi reprezintă 51% din totalul importurilor UE pentru acest tip de produse, arată datele băncii de investiţii Jefferies.
‘Cum Voestalpine, Thyssenkrupp şi ArcelorMittal au cea mai mare expunere la oţelul galvanizat (rezistent la coroziune), anunţul CE este un catalizator pozitiv pentru majorarea cotei pe piaţa internă şi a marjei de profit’, apreciază analiştii de la Jefferies.
Executivul comunitar a efectuat o investigaţie în numele celor 28 de state membre şi a descoperit că firmele chineze au beneficiat de împrumuturi preferenţiale pe termen lung de la băncile de stat, de deduceri fiscale şi dreptul de a folosi terenurile industriale.