Deşi a fost afectată mai întâi de criza datoriilor din zona euro, iar, mai recent, de turbulenţele de pe pieţele emergente provocate de criza din Ucraina, România a făcut faţă turbulenţelor din Europa mai bine decât majoritatea ţărilor din regiune. Cele mai recente date statistice arată că România a avut cel mai puternic ritm de creştere din Uniunea Europeană, cu o creştere peste aşteptări de 3,9% în primele trei luni, după ce în 2013, PIB-ul României a crescut cu 3,5%, iar avansul din 2012 a fost de numai 0,4%.
Ceea ce este cel mai încurajator este faptul că actuala creştere economică a României dă semne de extindere. În timp ce anul trecut creşterea PIB-ului s-a datorat mai ales exporturilor, graţie unei recolte bune, ultimele cifre demonstrează că actuala creştere se datorează cererii interne.
Creşterea salariului minim din luna ianuarie a ajutat la stimularea consumului privat, în timp ce producţia industrială, mai ales în domeniul producţiei de automobile, câştigă şi ea teren. Cele mai recente date arată că în luna mai salariile au crescut cu 4,4% comparativ cu anul anterior, în timp ce, în luna aprilie, producţia industrială a crescut cu 10,9%.
‘La nivel general, aceste cifre întăresc speranţele referitoare la o creştere economică solidă în al doilea trimestru, după o creştere anuală de 3,9% în primul trimestru, care s-a datorat în principal producţiei industriale şi exporturilor‘, se arată în raportul Eurobank.
Banca grecească estimează că pe ansamblul acestui an, PIB-ul României va înregistra un avans de 3%, în condiţiile în care anterior miza pe o creştere de 2,7%.
În iunie, Banca Mondială şi-a revizuit şi ea în sus prognozele pentru economia României, la 2,8% de la 2,5% anterior.
La rândul său, Banca Naţională a României a semnalat că va continua cu reducerea dobânzilor, dând astfel de înţeles că redresarea economiei va continua. Cu toate acestea, autorul articolului din WSJ avertizează că există în continuare unele riscuri. Agravarea crizei din Ucraina a limitat entuziasmul faţă de economia regiunii. De asemenea, redresarea încă anemică din zona euro ar putea ţine pe loc creşterea. În plus, deşi cererea internă este în creştere, cheltuielile din sectorul public şi investiţiile private sunt încă la un nivel scăzut, ceea ce sugerează că România mai are multe de făcut până să se reechilibreze.
Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi-a îmbunătăţit estimările referitoare la creşterea economiei româneşti la 2,6%, de la 2,4% cât estima în luna ianuarie a acestui an, avansul PIB urmând să fie condus de exporturi şi de redresarea cererii pe plan intern.
Comisia Europeană (CE) a îmbunătăţit din nou, în mai, previziunile privind creşterea economică a României în 2014 şi 2015, estimate acum la 2,5% în 2014 şi 2,6% în 2015, faţă de de 2,3% şi respectiv 2,5%, cât estimase la momentul prezentării previziunilor de iarnă, în februarie.
Fondul Monetar Internaţional (FMI) estimează că, în acest an, România va înregistra o creştere economică de 2,2%, urmată de un avans de 2,5% în 2015.