Membrii Consiliului de Administraţie al BNR rămân fără imunitate – proiect de lege
Potrivit expunerii de motive, prin cele două articole personalul BNR este exonerat de orice răspundere civilă şi penală pentru deciziile luate pe parcusul exercitării atribuţiilor de supraveghere prudenţială. Conform acesteia, alineatele 3 şi 4 ale art 25 statuează un un regim privilegiat ale acestor categorii de personal, un nou tip de imunitate care este de natură să creeze un dezechilibru în ceea ce priveşte răspunderea tuturor cetăţenilor în faţa legii în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu, imunitate ce excede cadrului constituţional.
Iniţiatorii legii acuză de fapt factorii decizionali din cadrul BNR că nu îşi asumă responsabilitatea deciziilor pe care le iau în condiţiile în care aceştia nu răspund în faţa legii pentru decizii de o importanţă majoră asupra societăţii şi economiei româneşti.
Iată ce spun cele două articole:
(3) Membrii Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României şi personalul acesteia, însărcinat să exercite atribuţii de supraveghere prudenţială, nu răspund civil sau penal, după caz, dacă instanţele judecătoreşti constată îndeplinirea sau omisiunea îndeplinirii de către aceste persoane, cu bună-credinţă şi fără neglijenţă, a oricărui act sau fapt în legătură cu exercitarea, în condiţiile legii, a atribuţiilor de supraveghere prudenţială.
Expunerea de motive pomeneşte şi de faptul că acealeaşi prevederi sunt incluse şi în legea de înfiinţare a Comitetului pentru Supravegherea Macroprudenţială a sistemului financiar naţional, care a fost retrimisă Parlamentului spre reexaminare de către preşedintele Iohannis. Cererea de reexaminare se referă tot la imunităţile de care ar urma să beneficieze membrii Comitetului, context în care nu doar din această lege ar trebui scoase respectivele prevederi, ci şi din statutul BNR.
Un alt proiect legislativ care cere ca schimbarea guvernatorului BNR să poată fi făcută de către parlament este depus la Senat de către deputata ALDE, Cristiana Anghel.