La apelul mai multor partide de opoziţie pro-europene, aceste adunări acuză guvernul că promovează o cultură a violenţei, în special la televiziune, după două atacuri armate de la începutul lunii mai, care s-au soldat cu decesul a 18 persoane, dintre care jumătate copii.
La 3 mai, un adolescent de 13 ani a ucis nouă elevi şi un agent de securitate într-o şcoală din Belgrad. La mai puţin de 48 de ore mai târziu, un tânăr de 21 de ani a ucis opt persoane şi a rănit alte 14 în două localităţi din apropierea capitalei.
Oamenii au manifestat mai întâi în semn de doliu, dar protestul s-a transformat într-o vastă mişcare de furie împotriva puterii preşedintelui Aleksandar Vucic.
Sub sloganul „Serbia împotriva violenţei”, acestea au avut loc sâmbătă simultan la Belgrad şi în cele trei principale oraşe ale ţării, Novi Sad, Kragujevac şi Nis, la care au participat mii de oameni, potrivit presei locale.
Organizatorii au avertizat că mişcarea se va extinde în alte zece oraşe dacă cererile lor nu vor fi îndeplinite.
Aceste manifestaţii sunt cele mai importante de la mişcarea de contestare care a precedat căderea fostului om forte al Serbiei, preşedintele Slobodan Milosevic, în 2000.
Protestatarii cer guvernului să revoce licenţa canalelor care difuzează conţinut violent şi să interzică ziarelor pro-guvernamentale să exacerbeze tensiunile ţintind disidenţii politici.
De asemenea, cer demisiile ministrului de interne şi şefului serviciilor de informaţii.
De ani de zile, criticii preşedintelui Aleksandar Vucic l-au acuzat că se sprijină pe măsuri din ce în ce mai autoritare pentru a reduce la tăcere opoziţia şi a ţine media şi instituţiile statului sub controlul său.
Preşedintele Vucic consideră că manifestaţiile sunt o lovitură „politică” şi acuză puterile străine că le-au orchestrat.