Zeci de mii de români au uitat să își retragă banii de pensie privată. ASF vrea să oblige administratorii să informeze cotizanții că pot lua banii la vârsta de 60 de ani

Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), vrea să impună administratorilor de pensii private facultative (pilon III) să treacă în scrisoarea anuală pe care o trimit clienților și prevederea legală care arată că ” participantul care a împlinit vârsta de 60 de  ani poate opta pentru solicitarea sumei existente în contul său ca plată unică sau plăţi eşalonate „, arată un proiect de modificare a normei 19/2021.  În nota de fundamantare, Autoritatea explică faptul că a luat această decizie pentru că majoritatea cotizanților de peste 60 de ani nu au cerut sumele din conturi, dar nici nu mai cotizează.

” Totodată, având în vedere analiza realizată în cadrul Serviciului Supraveghere și Analiză Piață –  DG – SSPP asupra participanților fondurilor de pensii facultative care au împlinit vârsta de 60 de  ani, de la care, conform prevederilor legale1 în vigoare pot solicita plata activului personal, s–a  constat faptul că un număr ridicat de participanți nu și–au exercitat acest drept. De asemenea,  conform datelor furnizate de Serviciul Supraveghere și Analiză Piață, la sfârșitul lunii septembrie  2021, un procent de peste 65% din participanții de peste 60 de ani nu mai plătise contribuții în  ultimele 12 luni.”, arată documentul citat.

Conform datelor consultate de Economica, în sistemul de pensii private facultative sunt înscriși circa 30.000 de oameni cu vârsta peste 60 de ani, ceea ce înseamnă că 19.500 (adică 65%) sunt cei care nici nu mai cotizează, nici nu au retras sumele deși aveau acest drept. În acest moment, nu este clar ce se întâmplă defapt cu aceste persoane, însă principala posibilă explicație este că pur și simplu au uitat că au acest produs, deși administratorii trimit anual scrisori de informare în acest sens.

Această variantă este cu atât mai plauzibilă cu cât pensiile de pilon III au particularitatea de a fi oferite de către angajatori, ca beneficiu, angajatorul și nu angajatul fiind și cel care cotizează către administrator.

O altă posibilă explicație ar fi că oamenii au decis să își păstreze în cont sumele, în cazurile în care valoarea activului este una redusă sau când pur să simplu decid că vor folosi acei bani în perioade mai dificile. Pentru că,spre deosebire de pensia privată obligatorie (pilon II), la pensia facultativă clientul nu este repartizat aleatoriu, nu există un centralizator care să permită oamenilor să vadă la ce fond dețin contul, dacă îl dețin. Totuși, absolut toți clienții primesc anual informări de la administratori.

Ce se întâmplă cu banii cotizanților care uită că au un cont de pensie privată?

Cât timp clientul de pensie facultativă este în viață, banii săi rămân în cont și se multiplică cu randamentul onținut de administrator din plasamente, chiar dacă acel cont nu mai este alimentat. După ce clientul moare, legea prevede un termen de trei ani în care moștenitorii săi pot solicita suma. După cei trei ani intervine prescripția  și banii, teoretic, sunt absorbiți în cadrul fondului și distribuiți astfel către ceilalți participanți. În practică, însă, arată informațiile noastre, Autoritățile s-au înțeles cu administratorii să nu pună în practică prescripția, ceea ce înseamnă că banii vor rămâne la dispoziția moștenitorilor. La sistemul de pensii private facultative din România contribuiau, la finele lui septembrie 2021 în jur de 554.000 de oameni, potrivit datelor Asociației pentru Pensii Administrate Privat (APAPR). Aproape toți au devenit clienți ai fondurilor ca beneficiar ai unor facilități oferite de angajatori, aceasta, ca și asigurările private de sănătate, fiind o practică mai ale în companiile mari, multinaționale. În România activează zece fonduri private de pilon III, ale căror performanțe, mai modeste decât în cazul pilonului II, potr fi consultate AICI   și AICI