Cinci din aceste tancuri staţionau luni în porturile chineze şi alte şapte tancuri au aruncat ancora în apropiere de Singapore, în timp ce alte tancuri petroliere s-au oprit în largul coastelor Rusiei din Marea Baltică şi Extremul Orient, arată analiza făcută de Reuters în baza datelor furnizate de firmele MarineTraffic şi LSEG care urmăresc mişcările navelor.
Trezoreria americană a impus vineri sancţiuni producătorilor ruşi de petrol Gazprom Neft şi Surgutneftegaz, precum şi pentru 183 de nave care au transportat ţiţei rusesc, în contextul în care Washingtonul a luat la ţintă veniturile pe care Moscova le utilizează pentru a-şi finanţa războiul din Ucraina.
Oprirea activităţilor acestor tancuri petroliere se adaugă altor presiuni asupra vaselor care sunt deja paralizate de precedentele sancţiuni americane. Acestea includ alte 25 de tancuri petroliere care staţionează în diferite locaţii, inclusiv în largul porturilor iraniene şi în apropiere de Canalul Suez, arată datele analizate luni.
Analiştii estimează că aproape 10% din flota mondială de tancuri petroliere este în prezent vizată de sancţiunile americane.
„Efectele acestor sancţiuni ar putea fi unul pozitiv pentru piaţa de tancuri petroliere pentru că oferta generală de vase se reduce, dar impactul adevărat ar putea apărea după ce exportatorii vor compensa pentru volumele pierdute”, susţine Omar Nokta, analist la Jefferies.
Potrivit estimărilor analiştilor, chiriile zilnice pentru un supertanc petrolier au crescut luni cu peste 10%, până la 26.000 de dolari, comparativ cu ziua precedentă.
Unele companii care se ocupă cu închirierea de tancuri petroliere au încercat să îşi asigure nave încă de vineri, după anunţarea sancţiunilor, ceea ce indică spre o ofertă limitată de nave.
„Cererea crescută pentru exporturi spre India şi China din afara Rusiei va duce la creşterea cererii pentru tancuri petroliere care nu sunt sancţionate”, susţin analiştii firmei Kpler.