Zeci de tineri clujeni s-au asociat ca să investească împreună la Bursă, în primul club de profil. Ce vor face cu profiturile

O sută de tineri din regiunea Clujului s-au arătat interesaţi de iniţiativa câtorva dintre ei de a înfiinţa o comunitate de investitori. Evenimentul a avut loc după toate regulile acestui gen de asociere, foarte frecvent în pieţele dezvoltate. Invest Club Cluj este primul de acest tip din România, este deja o realitate, iar membrii săi vor cotiza pentru a investi în comun. Cu profiturile îşi vor dezvolta arsenalul de investitori şi vor învăţa mai multe.
Adrian N. Ionescu - mie, 22 apr. 2015, 21:00
Zeci de tineri clujeni s-au asociat ca să investească împreună la Bursă, în primul club de profil. Ce vor face cu profiturile

Cei dintâi 50 de membri ai Invest Club din Cluj, cei care s-au arătat deja activi la prima întâlnire oficială a acestuia, ca şi toţi cei circa 100 care s-au arătat interesaţi să participe la această experienţă, vor să petreacă mai mult timp împreună, ca să afle mai multe despre investiţiile la Bursă, să-şi împărtăşească experienţele şi ideile, chiar să investească împreună, dar ca să se şi bucure de viaţă, potrivit iniţiatorilor proiectului.

După ce îşi va fi construit sistemul de educaţie financiară a membrilor, Invest Club va folosi cotizaţiile la realizarea de investiţii comune, cu sprijinul celor care sunt sau au fost profesionişti ai pieţei.

Clubul investitorilor nu se va substitui unei case de brokeraj, nici unui fond de investitii. „Vrem să îi lăsăm în totalitate pe investitorii membri să decidă felul în care sunt plasate aceste sume, asemenea unui consiliu de administratie: discutând, analizând, votând. În final, vrem ca această experienţă să fie una pur educativă şi generatoare de idei, lucru care ar influenţa foarte pozitiv portofoliile individuale”, a mărturisit Tudor Irimiea, unul dintre iniţiatorii proiectului, răspunzând la întrebările ECONOMICA.NET.

Tudor Irimiea este economist şi broker. Ceilalţi doi lideri – fondatori sunt Ionuţ Căzan (specialist IT, implicat în mai multe strat-up-uri) şi avocatul Adrian Pârvu, care a fost broker.

Printre cei circa 50 membri iniţiali ai Clubului mai sunt şi alţi trei brokeri, ceilalţi fiind „avocaţi sau persoane din mediul IT. Toţi au între 25 şi 35 de ani. Sperăm ca procedura de înfiinţare să se termine în două săptămâni, moment din care să putem accesa finanţările mult aşteptate”, ne spune Adrian Pârvu.

 

Investiţii comune

„Varianta de investiţii comune e una simplă. Membrii clubului vor plăti o cotizaţie lunară modică, iar suma acestor contribuţii va reprezenta “fondul” clubului. Vrem ca prin sponsorizările viitoare să dublăm această sumă şi deja avem o promisiune fermă”, ne spune Ionuţ Căzan.

Membrii cotizanţi ai clubului vor decide prin vot care sunt companiile care vor alcătui viitorul portofoliul, ponderea acestora în portofoliu şi, nu în ultimul rând, momentele în care se cumpără sau se vinde. Strategia de plasament, ca şi modul de administrare curentă vor fi asigurate de un „nucleu investiţional”.

„Dat fiind faptul că membrii cotizează într-un ONG, nu le vom putea returna direct nici sumele, nici profitul. În schimb vom folosi aceste fonduri pentru deplasări în ţară la diferite companii listate, pentru a avea o experienţă “la faţa locului” şi de a cunoaşte managerii”continuă Ionuţ Căzan. Totodată, cu cât resursele la dispoziţie vor fi mai mari, cu atât activităţile clubului vor fi mai interesante şi mai eficace.

Din nucleul investiţional al Invest Club va putea face parte „oricine alege să plătească o taxă de membru, taxă care va alcătui fondul de tranzactionare al clubului. Nu intenţionăm să acoperim cheltuielile clubului cu aceşti bani. Ei sunt acolo doar pentru a fi tranzacţionaţi, iar cei cei au contribuit îi vor administra. La sfârşitul anului, sau al perioadei pe care o vom stabili, vom folosi aceste sume pentru a recompensa pe cei ce au contribuit, cu deplasări la sediile companiilor sau cu participări la alte evenimente menite să îmbogăţească arsenalul de investitori al membrilor”, mai precizează Ionuţ Căzan.

În plus, „unul dintre proiectele imediate va fi o serie de cursuri de educaţie bursieră la un nivel de înţelegere accesibil oricui. Treptat, vom crește complexitatea acestora. După ce am pus baza, vom pune şi banii, deoarece vrem ca experienţa să fie una cât se poate de reală”, a mai spus Ionuţ Cazan.


Trei experienţe

Tudor Irimiea a debutat „pe Bursa” de Valori Bucureşti (BVB) în anul 2001, când a cumpărat împreună cu familia un pachet de acţiuni dintr-o companie clujeană. „Ţin minte că, pe la 18 ani,  îmi doream o maşină şi nu mă interesau deloc acţiunile. Trei ani mai târziu îmi cumpăram maşina din dividende. Abia atunci m-a interesat cu adevărat ce sunt dividendele şi actiunile. Nişte circumstanţe ne-au făcut să decidem să vindem tot, în 2007, încasând de aproximativ 30 de ori investiţia”, povesteşte brokerul de astăzi.

După care a venit criza şi a urmat „poate cea mai mare greşeală, deoarece nu am dorit să reintrăm pe BVB” (…).  „Eu personal m-am îndreptat spre pieţele externe şi aceea a fost o experienţă pentru care chiar nu am fost pregătit. Mi-a luat mult să învăţ, în mare parte de unul singur, consolându-mă că dacă la facultate trebuie să plăteşti ca să inveţi, atunci cu siguranţă şi la bursă trebuie să faci acelaşi lucru. Totuşi consider că am învăţat multe”.

„Am învăţat să nu intru cu toţi banii deodată, să cumpăr pe praguri şi să vând în trepte (ceea ce e dificil pe BVB, din caza comisioanelor mari), să ţin cont de lunile anului, de zilele importante ale lunii chiar şi de orele unei zile. Acum am o mână de acţiuni de care nu mă ating, un cont micuţ cu care mă joc şi, poate cel mai important, un cont destinat băieţelului meu, pe care am tot cumpărat dolari”, mărturiseşte Tudor Irimiea.

Ionut Căzan a avut primul contact cu bursa în liceu. „Atunci am început, cu o sumă relativ mică, să investesc în diverse companii din domeniul energetic şi bancar, neavând prea multe cunoştinţe la momentul respectiv. Totodată, am început să mă documentez în continuu despre pieţele de capital şi să investesc constant, astfel încât la varsta de 30 de ani să pot atinge libertatea financiară, să obţin venituri pasive care să îmi asigure un trai mult peste mediu”, spune Ionuţ Căzan.

Adrian Pârvu a început să investească la bursă din 2007 şi pe piata valutară Forex din 2014, fiind activ şi in prezent. „În trecut am lucrat timp de un an ca broker de acţiuni, iar în prezent sunt avocat în Baroul Cluj”, spune al treilea lider al clubului.

 Invest Club

Un prieten de la o firmă de tranzacţionare mi-a spus odată că suntem totdeauna atenţi la ce fac noii veniţi în firmă, iar noi facem opusul: dacă ei cumpărau, noi vindeam şi invers. Am înţeles atunci nu că trebuie să faci opusul, ci cât de important e să ştii ce fac ceilalţi. În prezent un investitor ştie doar ce face el şi ce îi spune brokerul. Puţini sunt aceia care schimbă păreri sau cunosc alţi investitori”, îşi mai aminteşte Tudor Irimiea .

„Ei bine, noi vrem să îi aducem împreună pe cei ce investesc, să schimbe idei, iar de pe urma acestor discuţii şi întâlniri să beneficieze şi ei şi cei ce nu au investit până acum niciodată. Mai vrem să îi folosim pe investitorii cu experienţă drept tutori pentru cei ce se gândesc să investească şi au nevoie de mai multe informaţii”, a  mai spus brokerul citat.

Clubul îşi propune două obiective „importante: educaţia financiară şi promovarea bursei. Targetul nostru imediat e o comunitate de 300 de membri. Asta înseamnă 1% din cei aproximativ 30.000 de investitori activi la BVB. Dacă se va produce o schimbare de mentalitate, lumea va începe să se uite la Bursă ca la un mijloc inteligent de a investi. Cu siguranţă acea schimbare va începe în oraşele universitare cum este Clujul”, potrivit planurilor Clubului.

Iniţiatorii Invest Club sunt încrezători că „această comunitate va creşte atat locat cât şi pe plan naţional, întrucât deja am pus bazele altor cluburi afiliate în oraşele importante ale ţării. Încercăm să le promovăm mai ales în rândul tinerilor. Ei sunt deschişi, au acces la informaţii şi sunt cei mai prezenţi în mediul online. Astfel e probabil ca, prin aceştia, să se perpetueze cel mai eficient mesajul de promovare a bursei”, a mai spus Tudor Irimiea.

Invest Club şi replicile sale din alte centre universitare vor încheia parteneriate cu toate universităţile de profil economic, pentru realizarea unor proiecte comune.

„Pe scurt, încercăm să transmitem un mesaj şi ne vom folosi de mediul academic pentru a ne asigura ca e înţeles şi retransmis mai departe“,  a conchis Tudor Irimiea.

Comunităţi de investitori

Mulţi profesionişti ai pieţei, printre care cei ai Bursei de Valori Bucureşti (BVB) sunt gata să sprijine astfel de iniţiative, care pot avea contribuţii semnificative la dezvoltarea pieţei. În afară de Tudor Irimiea şi de alţi colegi ai săi, Invest Club a benefiat încă de la lansarea sa de sprijinul unui consultant în managementul banilor precum Eusebiu Burcaș, şi de cel al oficialilor BVB reprezentanţi de Bogdan Mugescu, specialist în dezvoltarea afacerilor BVB.

 „Cel mai mare avantaj al aderării la un club de investitori este camaraderia membrilor acestuia. Am citit o mărturie în acest sens care sună aşa: Ce poate fi mai bine decât să-ţi petreci plăcut timpul  în vreme ce faci bani?!”,  spune Remus Stoica, un alt specialist al BVB.

Printre responsabilităţile lui Remus Stoica se numără şi încurajarea creării de comunităţi ale investitorilor, care să le coaguleze interesele şi să devină nişte parteneri sociali de care să se ţină seama. „În SUA, aproximativ 100 de noi cluburi se înregistrează lunar”, spune Remus Stoica, într-o prezentare a Bursei, ataşată la articol.

Bursa însăşi are în proiect stimularea înfiinţării a cel puţin alte trei cluburi de investitori ca acela de la Cluj: La Iaşi, Craiova şi Timişoara, iar Remus Stioca este unul dintre cunoscătorii domeniului.

Istorie recentă

Acum mai bine 10 ani, o casă importantă de brokeraj bucureşteană oferea găzduire clienţilor săi amatori de investiţii la bursă, în sediul său de pe strada Matei Basarab colţ cu Nerva Traian.

Ne strângeam mai mulţi care aveau conturi acolo şi stateam de vorbă. La sugestia noastră ne-au dat o cameră, cu un ecran în care vedeam piaţa şi cu un telefon. Nu chibiţam, dădeam ordine. Veneam acolo la 9.30 şi plecam la închiderea pieţei. Uneori nun broker ni se punea la dispoziţie”, îşi aminteşte unul dintre veteranii pieţei, Maniu Popescu, într-o mărturie pentru ECONOMICA.NET. Prin 2006, Maniu Popescu a renunţat la orice ocupaţie în favoarea aceleleia de investitor profesionist.

Prima experienţă din România a unei asocieri a investitorilor este, totuşi, cea a AIPC (Asociaţia Investitorilor pe Piaţa de Capital), care a ajuns un glas reprezentativ pe piaţă, pe care atât autorităţile cât şi instituţiile pieţei nu îl pot ignora.

Cel mai recent act al AIPC este avertismentul adresat autorităţilor şi asociaţiei evaluatorilor, ANEVAR, privind abuzurile companiilor care ies de pe piaţă, dar nu evaluează corect preţul pe care trebuie să-l plătească acţionarilor care refuză captivitatea într-o companie închisă, nelistată la Bursă.

Totodată, membrii AIPC sunt cei mai activi pe AGF, forumul bursier cel mai cunoscut din România. http://www.agf.ro/f_bursier.php

 

Te-ar mai putea interesa și
MAE: Nouă cetăţeni români – evacuaţi de pe insula Mayotte cu o aeronavă militară franceză
MAE: Nouă cetăţeni români – evacuaţi de pe insula Mayotte cu o aeronavă militară franceză
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) precizează că nouă cetăţeni români care se aflau în insula Mayotte în urma producerii ciclonului Chido au fost evacuaţi la bordul unei aeronave......
RETROSPECTIVĂ 2024 Agricultura României „pârjolită” de secetă în 2024
RETROSPECTIVĂ 2024 Agricultura României „pârjolită” de secetă în 2024
Agricultura românească a fost marcată în 2024 de fenomene climatice extreme: temperaturi record, secetă pedologică ...
Donald Trump se plânge de tarife şi ameninţă că va cere restituirea Canalului Panama
Donald Trump se plânge de tarife şi ameninţă că va cere restituirea Canalului Panama
Preşedintele ales al SUA, Donald Trump, s-a plâns sâmbătă de tarifele "exorbitante" şi de gestionarea Canalului Panama ...
PAM denunţă respingerea de către Israel a majorităţii solicitărilor sale de a livra alimente în nordul Fâşiei Gaza
PAM denunţă respingerea de către Israel a majorităţii solicitărilor sale de a livra alimente în nordul Fâşiei Gaza
Programul Alimentar Mondial (PAM) a denunţat duminică faptul că, din luna octombrie, a cerut Israelului de 101 ori să ...