Război în Ucraina – ziua 52
Rusia a bombardat o uzină militară din Kiev
O uzină militară ce produce vehicule blindate a fost vizată sâmbătă dimineaţă de un bombardament al forţelor ruse în suburbiile capitalei Ucrainei, Kiev, a constatat un corespondent al agenţiei France Presse, relatează Agerpres.
Un mare număr de militari şi poliţişti erau prezenţi la locul atacului, împiedicând accesul în complex, de unde se ridicau coloane de fum dens.
Primarul Kievului, Vitali Kliciko, a scris pe Facebook că în acest stadiu nu are informaţii despre potenţiale victime.
Pe de altă parte, acţiunile armatei ruse au vizat şi o uzină de reparaţii militare din oraşul Nikolaev, conform Ministerului Apărării rus, citat de Interfax, relatează Reuters.
Loviturile au fost efectuate cu rachete cu rază lungă de acţiune, de mare precizie.
De asemenea, Rusia susţine că a doborât un avion Su-25 al forţelor militare ucrainene în apropiere de Izium, în regiunea Harkov din estul Ucrainei.
Armata ucraineană a menţionat că avioane militare ruse care decolaseră din Belarus au lansat rachete asupra regiunii Liov, din apropierea frontierei Ucrainei cu Polonia. Patru rachete de croazieră ruse au fost doborâte de apărarea antiaeriană ucraineană.
Atacurile ruse urmează anunţului de vineri al Moscovei conform căruia va lua măsuri de retaliere după acte de ”sabotaj şi terorism” nespecificate, la câteva ore după ce a confirmat că nava de război ‘Moskva’ s-a scufundat în Marea Neagră. Kievul şi SUA au afirmat că vasul rus fusese lovit de rachete ucrainene Neptun, în timp ce Rusia susţine că scufundarea crucişătorului a fost cauzată de un incendiu şi de condiţiile meteorologice.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a apreciat că situaţia militară din sudul şi estul ţării sale ”încă este foarte dificilă”.
”Succesele armatei noastre pe front sunt cu adevărat semnificative, istoric semnificative, dar deocamdată ele nu sunt suficiente pentru a curăţa pământul nostru de ocupanţi”, a spus şeful statului ucrainean.
El i-a cerut preşedintelui american Joe Biden ca SUA să desemneze Rusia drept ”stat susţinător al terorismului”, categorie din care mai fac parte Coreea de Nord, Cuba, Iran şi Siria, a scris cotidianul The Washington Post.
Un purtător de cuvânt al Casei Albe a răspuns: ”Vom continua să luăm în considerare toate opţiunile pentru a spori presiunea asupra lui Putin”.
Kievul anunță că au fost create nouă coridoare umanitare pentru evacuarea civililor
Vicepremierul ucrainean Irina Vereşciuk a anunţat sâmbătă dimineaţă că au fost create nouă coridoare umanitare pentru a evacua civilii, inclusiv pentru maşini particulare dinspre oraşul Mariupol, port la Marea Azov asediat de forţele ruse, informează Reuters şi DPA, relatează Agerpres.
Vereşciuk a menţionat într-o declaraţie că cinci dintre cele nouă coridoare umanitare sunt în zona Lugansk, din estul ţării.
Cel puţin doi civili au fost ucişi şi patru răniţi în atacuri comise de forţele militare ruse în Ucraina, au anunţat sâmbătă dimineaţă autorităţi locale.
Guvernatorul provinciei Lugansk, Serhii Gaidai, a afirmat că o persoană a fost ucisă şi trei rănite în bombardamentele ruse asupra părţii de est a provinciei.
Un gazoduct a fost avariat la Lîsceansk şi Severodoneţk, localitate care a rămas fără apă şi gaze, a scris Gardai pe Telegram.
De asemenea, o persoană a murit şi una a fost rănită în timpul unui atac comis de armata rusă asupra unui sat din apropiere de Poltava, capitala regiunii omonime din centrul Ucrainei, a informat guvernatorul Dmitro Lunin într-o postare pe Telegram.
Berlinul susține că livrarea de armament greu Ucrainei nu înseamnă intrarea în război împotriva Rusiei
Livrarea de armament greu, precum tancuri, pentru Ucraina nu ar constitui intrarea în război împotriva Rusiei, a afirmat ministrul german al Justiţiei Marco Buschmann, informează sâmbătă DPA.
Membru al liberal-democraţilor, Buschmann a declarat pentru publicaţia Die Welt că dreptul internaţional nu consideră livrarea de arme drept intrare în război.
”Aşadar, dacă Ucraina îşi exercită dreptul legitim de autoapărare, sprijinirea sa prin furnizarea de arme nu poate conduce la concluzia că astfel se participă la război”, a explicat demnitarul german.
El a adăugat că aceasta este şi opinia guvernului german, nu doar a sa.
Marco Buschmann a spus că Germania este printre primele ţări care investighează în mod sistematic posibile crime de război comise în Ucraina, în anchetă fiind implicate poliţia federală şi procurorul general.
Cancelarul german, social-democratul Olaf Scholz, a refuzat până acum să se angajeze că ţara sa va trimite Ucrainei armament greu, format din tancuri, elicoptere şi avioane, deşi în interiorul coaliţiei guvernamentale de la Berlin s-au înmulţit vocile care solicită un sprijin militar mai solid pentru Kiev.
În 24 februarie, armata rusă a lansat o agresiune militară neprovocată împotriva Ucrainei, ceea ce Rusia numeşte ”operaţiune militară specială pentru denazificarea” ţării vecine.
Zelenski: 3.000 de militari ucraineni au murit până acum în conflict
Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a afirmat că între 2.500 şi 3.000 de soldaţi ucraineni au murit până acum în războiul cu Rusia, informează sâmbătă DPA, citată de Agerpres.
Într-un interviu acordat postului de televiziune american CNN, Zelenski a declarat că aproximativ 10.000 de militari ucraineni au fost răniţi, precizând că ”este dificil de spus câţi vor supravieţui”.
Partea rusă susţine că Ucraina a pierdut între 19.000 şi 20.000 de militari până acum.
Conform estimărilor occidentale, în tabăra rusă s-au înregistrat câteva mii de decese. Recent, Moscova a anunţat că aproximativ 1.350 de militari ruşi şi-au pierdut viaţa începând din 24 februarie.
”Toţi dorim să luptăm”, a spus şeful statului ucrainean. ”Dar noi toţi trebuie să facem tot posibilul pentru ca acest război să nu fie fără sfârşit. Cu cât războiul este mai lung, cu atât pierdem mai mult”, a adăugat el.
În 24 februarie, armata rusă a lansat o agresiune militară neprovocată împotriva Ucrainei, ceea ce Rusia numeşte ”operaţiune militară specială pentru denazificarea” ţării vecine.
Potrivit unor surse ucrainene, peste 2.800 de civili au fost evacuaţi cu succes din unele dintre oraşele cele mai disputate din estul Ucrainei. Aproximativ 2.500 de persoane au sosit vineri în oraşul Zaporojie, din sudul ţării, printre care 363 din oraşul Mariupol, port la Marea Azov aflat sub asediul armatei ruse, a anunţat pe Telegram vicepremierul ucrainean Irina Vereşciuk.
Rusia a folosit bombardiere supersonice Tu-22M3 pentru a ataca portul Mariupol, a denunţat purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării ucrainean, Oleksandr Motuzianik.
De partea sa, Moscova a acuzat Ucraina că un elicopter militar ucrainean a atacat ţinte din vestul Rusiei, acuzaţie respinsă vineri, pe Facebook, de serviciul secret ucrainean SBU.
Potrivit datelor ONU, peste 4,7 milioane de ucraineni au plecat din ţară începând cu finalul lunii februarie, alte 7 milioane de persoane fiind strămutate în interiorul graniţelor Ucrainei.
În 24 februarie, armata rusă a lansat o agresiune militară neprovocată împotriva Ucrainei, ceea ce Rusia numeşte ”operaţiune militară specială pentru denazificarea” ţării vecine.
Cel puțin zece morți și 35 de răniți în urma ultimelor atacuri rusești asupra Harkovului
Cel puţin zece persoane au fost ucise şi alte 35 au fost rănite în bombardamente ruseşti asupra unei zone rezidenţiale din Harkov, un oraş important din nord-estul Ucrainei, au anunţat vineri autorităţile regionale, notează AFP, citată de Agerpres.
Într-un bilanţ anterior, guvernatorul regional, Oleg Sinegubov, anunţase moartea a „şapte persoane, printre care un copil de şapte luni”.
„Ocupanţii au tras asupra unuia din cartierele rezidenţiale ale oraşului Harkov. Din păcate, 34 de persoane au fost rănite, printre care trei copii”, a declarat el.
Câteva ore mai târziu, Parchetul regional a anunţat un bilanţ cu zece persoane ucise şi 35 rănite.
„Un număr de clădiri rezidenţiale au fost avariate sau distruse”, a adăugat Oleg Sinegubov, însoţind postarea sa de pe Facebook cu fotografii cu clădiri şi maşini parţial distruse.
„A doua armată din lume (armata rusă), după cum se dovedeşte, poate lupta doar cu populaţia civilă”, a spus în glumă guvernatorul, cerându-le locuitorilor să nu iasă în stradă decât în caz de necesitate absolută.
În cursul zilei de vineri, şapte civili au fost ucişi şi alţi 27 au fost răniţi de tirurile ruse asupra unor autobuze de evacuare din regiunea Harkov, potrivit Parchetului ucrainean.
Peste 500 de civili au fost ucişi în această regiune de la frontiera cu Rusia de la începutul invaziei Ucrainei la 24 februarie, a anunţat joi Oleg Sinegubov.
Al doilea oraş al Ucrainei cu aproape 1,5 milioane de locuitori înainte de război, Harkov a fost ţinta unor lupte violente mai multe zile la începutul ofensivei, dar a rămas mereu sub controlul forţelor ucrainene.