Zelenski critică NATO pentru refuzul de a crea o zonă de excludere aeriană deasupra Ucrainei. Peste 66.000 de ucraineni s-au întors în țară să lupte împotriva rușilor. Polonia a primit 106.000 de refugiați într-o singură zi. Lavrov îl acuză pe Zelenski că vrea să provoace un conflict între NATO și Rusia – a zecea zi de război – LIVETEXT

Putin avertizează că Rusia va considera cobeligerantă orice țară care va încerca să impună o zonă de interdicţie aeriană deasupra Ucrainei

Preşedintele rus, Vladimir Putin, a declarat sâmbătă că Rusia va considera drept cobeligerantă orice ţară care încearcă să impună o zonă de interdicţie aeriană deasupra Ucrainei, o revendicare a Kievului respinsă de NATO, relatează AFP, citată de Agerpres.

”Vom considera orice astfel de evoluţie ca fiind o participare la conflictul armat a oricărei ţări de pe teritoriul căreia este creată o ameninţare la adresa armatei noastre”, a spus el despre o posibilă „zonă de interdicţie aeriană deasupra teritoriului Ucrainei”.

Putin s-a referit şi la posibilele consecinţe ale aderării Ucrainei la NATO.

”Începem să vorbim din ce în ce mai activ despre faptul că Ucraina va fi acceptată în NATO. Înţelegeţi la ce ar putea duce acest lucru, sau unde ar putea duce chiar acum?”, a întrebat liderul rus, citat de EFE.

El a repetat unele dintre justificările pe care le-a dat pentru ofensiva împotriva Ucrainei de când a fost lansată la 24 februarie, între care apărarea locuitorilor din regiunile pro-ruse din Donbas.

”Ascultaţi, oamenii din Donbas nu sunt câini vagabonzi. Între 13.000 şi 14.000 de persoane au murit de-a lungul anilor. Mai mult de 500 de copii au fost ucişi sau mutilaţi. Dar Occidentul a ales să nu observe acest lucru timp de opt ani. Ascultaţi, opt ani”, a spus Putin, referindu-se la războiul care a început în 2014, în urma schimbării regimului de la Kiev şi a anexării de către Rusia a teritoriului ucrainean Crimeea.

Preşedintele rus a făcut aceste declaraţii la o întâlnire cu însoţitoarele de zbor ale companiilor aeriene ruse, transmisă de televiziunea publică.zona de interdictie spatiu aerian Ucraina, razboi Ucraina

Lavrov îl acuză pe Zelenski că vrea să atragă NATO într-un conflict cu Rusia

Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat sâmbătă că preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, nu este interesat de negocieri şi vrea să provoace un conflict între Rusia şi NATO, relatează EFE, citată de Agerpres.

”Dacă el (Zelenski) a fost atât de supărat că NATO nu l-a apărat, înseamnă că speră să rezolve conflictul aducând NATO în această poveste, nu prin negocieri”, a spus Lavrov într-o conferinţă de presă după o întâlnire cu omologul său kârgâz, Ruslan Kazakbaiev.

Şeful diplomaţiei ruse a susţinut că preşedintele ucrainean nu ascultă declaraţiile Washingtonului, Parisului, Berlinului şi ale altor capitale europene potrivit cărora NATO nu intenţionează să intervină în conflict.

”Se pare că el ‘(Zelenski) încearcă să provoace un conflict cu implicarea NATO, între conflict NATO Rusia”, a insistat el.

Larvrov a spus că ”declaraţiile constante şi pline de resentimente” ale lui Zelenski nu încurajează optimismul în ceea ce priveşte perspectiva unei noi runde de negocieri ruso-ucrainene, după cele două care au avut loc luni şi joi, săptămâna aceasta, pe teritoriul Belarusului.

Şi purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a făcut sâmbătă aluzie la apelurile liderului ucrainean la NATO, care a criticat vineri Alianţa Atlantică pentru decizia de a nu impune o zonă de interdicţie aeriană în Ucraina şi pentru lipsa de acţiune în vederea protejării populaţiei ţării.

”În acest caz, vedem că ţările NATO îşi dau perfect seama de imposibilitatea implicării directe a membrilor NATO în ceea ce se întâmplă în jurul Ucrainei”, a declarat el într-o conferinţă de presă.

 

Mai mulți jurnaliști britanici au fost atacați în Ucraina. Unul dintre ei a fost rănit

O echipă de televiziune britanică a fost atacată la începutul acestei săptămâni în afara Kievului, iar unul dintre jurnalişti a fost împuşcat, a anunţat angajatorul lor, Sky News.

Maşina lor a fost ţinta unor focuri de armă în timp ce se îndrepta spre capitala ucraineană luni, a precizat postul TV, care a făcut publică ştirea abia vineri seara, după ce personalul său s-a întors în Marea Britanie şi a difuzat imaginile, relatează AFP sâmbătă.

Jurnalistul Stuart Ramsay a fost împuşcat în partea inferioară a spatelui. Un cameraman a fost şi el lovit de două gloanţe în timp ce fugea din maşină, dar vesta sa antiglonţ l-a protejat.

Cei cinci membri ai echipei, inclusiv bărbatul rănit, au reuşit să fugă, în timp ce strigau că sunt jurnalişti, până la o fabrică din apropiere, unde nişte bărbaţi au deschis o uşă şi le-au făcut semn să intre.

”Gloanţele cădeau în cascadă peste toată maşina, geamurile, parbrizul, scaunele, volanul, totul era complet dezintegrat”, a scris la întoarcerea sa Stuart Ramsay.

Potrivit Sky News, un „comando de sabotaj” rusesc este suspectat că ar fi responsabil pentru acest atac.

”Am fost foarte norocoşi. Dar mii de ucraineni mor, iar ruşii ţintesc familii. Eram într-o maşină obişnuită când ne-au atacat”.

Rusia acuză că „naţionaliştii” ucraineni au împiedicat evacuarea civililor din Mariupol

Ministerul rus al Apărării a declarat că nimeni nu a folosit sâmbătă cele două coridoare umanitare create în apropierea oraşelor ucrainene Mariupol şi Volnovaha şi a acuzat că „naţionaliştii” ucraineni au împiedicat civilii să plece, a relatat agenţia de presă RIA, preluată de Reuters.

În remarci care au contrastat puternic cu comentariile oficialilor ucraineni, ministerul a declarat că forţele ruseşti au fost atacate după ce a creat coridoarele umanitare în timpul unei încetări parţiale a focului.

Consiliul municipal din Mariupol a declarat anterior că Rusia nu a respectat în totalitate încetarea focului, iar autorităţile ucrainene au declarat că analizează informaţiile potrivit cărora trupele ruseşti se folosesc de încetarea focului pentru a avansa spre Mariupol.

Evacuarea civililor din Mariupol, amânată din cauză că atacurile rușilor nu au încetat

Evacuarea locuitorilor din Mariupol, port strategic ucrainean încercuit de forţele ruse şi aliaţii lor, a fost amânată din cauza multiplelor încălcări ale armistiţiului de către Rusia, a acuzat sâmbătă primăria oraşului, conform AFP.

Evacuarea civililor, care ar fi trebuit să înceapă la sfârşitul dimineţii, ”este amânată din motive de securitate”, întrucât forţele ruse ”continuă să bombardeze Mariupol şi împrejurimile sale”, a precizat municipalitatea pe Telegram.

Primăria a cerut civililor care s-au adunat la punctele de ieşire din oraş să se „întoarcă la adăposturi”.

”Negocieri sunt în curs de desfăşurare cu Rusia pentru a stabili o (încetare a focului) şi a asigura crearea unui coridor umanitar”, a adăugat instituţia.

Autorităţile ucrainene se aşteaptă ca peste 200.000 de persoane să părăsească oraşul-port asediat în timpul unei încetări a focului. Estimarea a fost făcută de vicepremierul ucrainean Irina Vereşciuk în comentarii pentru portalul local de ştiri Strana, relatează DPA. În ceea ce priveşte oraşul Volnovaha, aflat la aproximativ 80 de kilometri spre nord, ea a presupus că 15.000 de persoane vor pleca.

Polonia a primit 106.000 de refuguați din Ucraina în ultimele 24 de ore, cei mai mulți de la începerea invaziei ruse

Polonia a primit 106.000 de refugiaţi de război din Ucraina în ultimele 24 de ore, cea mai mare cifră de la începerea invaziei Rusiei împotriva Ucrainei, au anunţa sâmbătă autorităţile poloneze, informează EFE.

Până vineri, în această ţară sosiseră mai bine de 650.000 de refugiaţi, ceea ce face din Polonia principala destinaţie pentru aceste persoane strămutate.

Potrivit cifrelor date publicităţii vineri de ONU, se estimează că în ultimele 10 zile au părăsit Ucraina circa 1,2 milioane de persoane, dintre care 78.000 nu ar fi ucraineni, ci studenţi sau lucrători rezidenţi în această ţară, de 138 de naţionalităţi diferite.

Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiaţi estima în urmă cu câteva zile că invazia rusă în Ucraina ar putea provoca patru milioane de refugiaţi, cifră pe care vineri a ajustat-o la 10 milioane, ceea ce ar reprezenta aproape 25% din populaţia Ucrainei.

Peste 66.000 de ucraineni s-au întors în țară ca să lupte împotriva rușilor

Ministrul apărării ucrainean, Oleksii Reznikov, a declarat sâmbătă că 66.224 de bărbaţi ucraineni s-au întors în ţară din străinătate pentru a se alătura luptei împotriva invaziei ruse, relatează Reuters.

„Acesta este numărul bărbaţilor care s-au întors în acest moment din străinătate pentru a-şi apăra ţara de hoardă (rusă – n.r.). Aceasta înseamnă încă 12 brigăzi de luptă motivate! Ucraineni, suntem invincibili!”, a scris Reznikov într-o postare online.

Pe de altă parte, postul de televiziune american CNN a relatat că Rusia intenţionează să trimită încă 1.000 de mercenari în Ucraina în zilele şi săptămânile viitoare, în timp ce un oficial din serviciile de informaţii occidentale a avertizat că Moscova ar putea „bombarda oraşele pentru a le face să se predea”, o escaladare care ar putea duce la un număr semnificativ de victime în rândul civililor.

SUA au observat deja „unele indicii” că mercenari ruşi ar putea fi implicaţi „în unele locuri” în invazia ordonată de Moscova în Ucraina, a declarat un înalt oficial din sectorul apărării, la începutul săptămânii, dar nu este clar unde anume se află ei şi nici câţi sunt.

„Avem unele indicii cum că s-a recurs la ei”, a declarat oficialul citat.

Reporteri fără Frontiere a deschis în orașul Leopolis, din vestul Ucrainei, un centru pentru asistarea jurnaliștilor aflați în pericol

Organizaţia Reporteri fără Frontiere (RSF) a anunţat vineri deschiderea în oraşul Leopolis, în vestul Ucrainei, a unui centru pentru a asista jurnalişti aflaţi în pericol şi pentru a oferi ajutor mass media ucrainene independente, ca să poată continua să lucreze şi să evite cenzura, transmite EFE.

Centrul pentru Libertatea Presei se doreşte a fi o platformă care oferă echipament de protecţie pentru jurnalişti, îndeosebi veste antiglonţ şi căşti, dar şi un spaţiu prin care să fie oferită asistenţă financiară sau psihologică celor care ar putea avea nevoie de ea, a explicat RSF într-un comunicat.

Centrul este instalat în clădirea International Media Center din Leopolis, unde se are în vedere înfiinţarea unei săli de presă în care jurnaliştii străini să poată lucra de la 8 dimineaţa la 8 seara, cu conexiune la internet, posibilitatea de a transmite în direct şi un refugiu în caz de atac.

Separat, agenţia dpa a relatat că un jurnalist britanic a fost împuşcat şi rănit luni într-o ambuscadă violentă din apropierea capitalei ucrainene. Stuart Ramsay, corespondent şef la Sky News, a fost lovit de un glonţ în spate în timp ce maşina în care se afla împreună cu echipa sa a fost împroşcată cu gloanţe în drum spre Kiev.

Şi cameramanul Richie Mockler a fost nimerit de două ori în vesta antiglonţ înainte ca întreaga echipă să reuşească să scape şi să se adăpostească. Au fost salvaţi ulterior de poliţia ucraineană.

Potrivit informaţiilor, întreaga echipă, din care mai făceau parte jurnaliştii Sky News Dominique van Heerden şi Martin Vowles şi producătorul local Andrii Litvinenko, este acum în siguranţă.

Imagini şocante needitate de la incident au fost difuzate vineri seară la Sky News. În înregistrare se putea vedea cum echipa de jurnalişti se află sub bătaia gloanţelor, iar geamurile maşinii erau făcute ţăndări.

Se crede că atacul a fost comis de o echipă de recunoaştere a unor sabotori ruşi.

Lupte acerbe pentru controlul spațiului aerian ucrainean

Spaţiul aerian este „foarte disputat” între Rusia şi Ucraina, unde situaţia este foarte dinamică şi ucrainenii încearcă să apere cerul ţării, a declarat vineri purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, citat de EFE.

„Forţele aeriene ucrainene continuă să zboare, încă au rachete aeriene defensive şi le folosesc cu destulă eficienţă”, a declarat Kirby într-o conferinţă de presă la Departamentul Apărării american.

Kirby a calificat drept „extraordinar” modul în care ucrainenii se folosesc de resursele de care dispun.

La rândul lor, „ruşii au suficiente avioane, dar şi rachete, din care au lansat circa 500 de la începerea acestei invazii, ceea ce face ca spaţiul aerian să fie destul de disputat”, a remarcat el.

RIA Novosti: Coridorul umanitar din orașul Mariupol va fi deschis cinci ore

Civililor li se va permite să părăsească oraşul-port Mariupol, din sudul Ucrainei, sâmbătă, în intervalul orar 12:00-17:00, ora Moscovei (11:00-16:00, ora Ucrainei, 09:00 GMT-14:00 GMT), a relatat agenţia de presă rusă RIA, care a citat autorităţile locale, transmite Reuters.

Primăria din Mariupol a anunţat că evacuarea populaţiei civile va începe la ora locală 11:00. Ea va fi efectuată cu autobuze municipale din trei puncte din oraş şi cu autoturisme particulare, care trebuie să respecte strict o anumită rută prestabilită, a menţionat primăria pe contul său de Telegram.

Anterior, Rusia a anunţat sâmbătă că trupele sale, care au încercuit oraşul-port ucrainean de la Marea Azov, vor înceta focul şi vor permite evacuarea civililor.

Rusia va permite formarea de coridoare umanitare în Ucraina

Forţele ruse au anunţat sâmbătă o încetare a focului, de la 10:00 (07:00 GMT), ora Moscovei, pentru a permite deschiderea de „coridoare umanitare” prin care să fie evacuată populaţia civilă din oraşele ucrainene Mariupol şi Volnovaha, din estul Ucrainei, transmite EFE.

„Astăzi, 5 martie, se anunţă o încetare a focului începând cu 10:00, ora Moscovei, şi deschiderea de coridoare umanitare pentru evacuarea civililor din Mariupol şi Volovaha”, a anunţat Ministerul Apărării rus, potrivit agenţiilor de presă ruse, citate de EFE, Reuters şi AFP.

Armata rusă acționează pentru a încercui Kievul și Harkovul

Rusia acţionează pentru a încercui capitala ucraineanã Kiev şi oraşul Harkov, din est, au anunţat sâmbătă forţele armate ucrainene, informeazã dpa. Ofensiva Moscovei a continuat în cea de-a zecea zi a invaziei cu sprijin aerian şi folosirea armamentului de înaltã precizie, a informat armata ucraineanã într-un raport publicat sâmbãtã devreme, relatează Agerpres.

Trupele ruse au continuat să încerce să ajungă la frontierele administrative ale regiunilor Lugansk şi Doneţk pentru a crea un culoar terestru dinspre provincia ucraineană Crimeea, anexată ilegal de Rusia în 2014, şi cele două regiuni separatiste proruse.

Apărarea în Kiev a continuat să respingă „ofensiva inamicului” şi să provoace victime în rândul trupelor de invazie, potrivit raportului.

Trupele ruse au continuat să identifice slăbiciunile în apărarea oraşului-port Mariupol, din sudul ţării, a mai menţionat armata ucraineană.

Informaţiile privind luptele nu pot fi verificate din surse independente, notează dpa.

Ministrul rus al Apărării l-a informat pe secretarul general al ONU despre „operaţiune militară specială” din Ucraina

Ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, l-a informat vineri pe secretarul general al ONU, Antonio Guterres, despre obiectivele a ceea ce Moscova numeşte o „operaţiune militară specială” în Ucraina, potrivit agenţiei de ştiri Interfax, transmite dpa.

Rusia a folosit arme de înaltă precizie pentru a dezactiva infrastructura militară a Ucrainei, a spus Şoigu.

El a respins, de asemenea, afirmaţiile Ucrainei conform cărora armata rusă a tras în ţinte civile, spunând că forţele ruse au înfiinţat „coridoare umanitare” în zonele aflate sub controlul ei pentru a permite civililor să scape în siguranţă.

Şoigu s-a plâns, de asemenea, că Ucraina a militarizat şi a penalizat populaţia din sud-estul ţării.

Rusia a acuzat în mod repetat Occidentul că înarmează trupele ucrainene, permiţând astfel comiterea de violenţe împotriva populaţiei rusofone din Donbas.

Portul Mariupol este supus unei blocade de către armata rusă

Portul strategic Mariupol din estul Ucrainei este supus unei blocade de către armata rusă şi unor atacuri nemiloase, a declarat sâmbătă primarul, care a cerut înfiinţarea unui coridor umanitar, transmite AFP.

„Deocamdată căutăm soluţii la problemele umanitare şi toate mijloacele posibile pentru a scoate Mariupol din blocada”, a spus Vadim Boitcenko într-un mesaj postat la ora 22:00 GMT pe contul Telegram al primăriei.

„Prioritatea noastră este să stabilim o încetare a focului astfel încât să putem reface infrastructura vitală şi să înfiinţăm un coridor umanitar pentru a aduce alimente şi medicamente în oraş”, a continuat el.

Cucerirea de către forţele ruse a acestui oraş cu o populaţie de aproximativ 450.000 de locuitori, situat pe malul Mării Azov, ar fi un punct de cotitură important în invazia Ucrainei. Ea ar face posibilă realizarea unei joncţiuni între forţele ruse care provin din Crimeea anexată, şi care au ocupat deja porturile cheie Berdiansk şi Herson, şi trupele separatiste şi ruse din Donbas.

Primarul oraşului Mariupol a fost acuzat joi de trupele ruse că vrea ca oraşul să fie asediat pentru că a distrus poduri şi trenuri pentru a împiedica locuitorii să plece.

„De cinci zile, oraşul nostru natal, familia noastră de o jumătate de milion, suportă atacuri nemiloase”, a scris el sâmbătă dimineaţă, făcând apel la continuarea rezistenţei. Potrivit acestuia, oraşul este apărat de unităţi ale armatei ucrainene, de Garda Naţională, de regimentul ultranaţionalist Azov, grăniceri şi infanterie marină.

Consiliul de securitate al ONU se reunește de urgență luni pe subiectul crizei umanitare din Ucraina

Consiliul de Securitate al ONU se va reuni din nou în regim de urgenţă luni, la ora locală 15.00 (20.00 GMT), pe subiectul crizei umanitare declanşate în Ucraina de invazia Rusiei, la cererea Statelor Unite şi a Albaniei, a aflat AFP din surse diplomatice.

La încheierea acestei sesiuni publice vor urma consultări cu uşile închise între cei 15 membri ai Consiliului de Securitate, de data aceasta la cererea Mexicului şi a Franţei, state iniţiatoare a unui proiect de rezoluţie care rămâne nematerializat, a declarat pentru AFP un diplomat, sub condiţia anonimatului.

Proiectul de rezoluţie franco-mexican, a cărui idee a fost lansată duminică de preşedinţia franceză cu perspectiva unui vot marţi care nu a avut loc, urmăreşte să solicite încetarea ostilităţilor, livrarea de ajutor umanitar şi protecţia civililor.

Proiectul a întâmpinat multiple dificultăţi, inclusiv afirmaţia Statelor Unite că nu îl vor sprijini dacă acesta nu va viza în mod direct Rusia ca sursă a crizei umanitare, a declarat pentru AFP un alt diplomat, sub condiţia anonimatului.

Potrivit mai multor surse diplomatice, Franţa şi-a schimbat abordarea în ultimele zile hotărând, ca urmare a criticilor americane dar şi din partea unor europeni, să nu mai fie atât de insistentă în privinţa unui vot rapid asupra textului.

Orice proiect de rezoluţie care acuză Rusia este sortit eşecului deoarece Moscova are drept de veto în Consiliul de Securitate.

Mexic consideră însă, în pofida probabilităţii unui veto din partea Rusiei, că este importantă izolarea internaţională a Moscovei în aventura sa militară.

Ucraineni au aruncat în aer podul care-i leagă de Transnistria

Podul peste râul Cuciurgan a fost aruncat în aer pentru a preveni o invazie în Ucraina din Transnistria, teritoriul Republicii Moldova controlat de separatiști pro-ruși, relatează Europa Liberă.

O înregistrare video apărută pe rețelele de socializare online înfățișează demontarea unui pod la granița cu Ucraina, pe segmentul transnistrean. Imaginile par a fi filmate imediat după o explozie.

Potrivit agenţiei transnistrene Novosti, preluata de Europa Liberă, explozia a avut loc în apropierea oraşului Pervomaisk (PMR) şi a satului Pavlovka (Ucraina), pe podul de cale ferată peste râul Cuciurgan. Surse informate de la Chişinău au confirmat că podul a fost detonat pe câteva porţiuni de serviciul anti-tero al Ucrainei.

Zelenski critică NATO pentru refuzul de a crea o zonă de excludere aeriană asupra Ucrainei

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a arătat foarte nemulțumit vineri de decizia „deliberată” a NATO de a nu crea o zonă de excludere aeriană în Ucraina, în mijlocul unei invazii ruse, transmite AFP, citată de Agerpres.

„Astăzi, conducerea Alianţei a dat undă verde continuării bombardamentelor asupra oraşelor şi satelor ucrainene, refuzând să creeze o zonă de excludere aeriană”, a spus preşedintele Zelenski într-o intervenţie video dată publicităţii de preşedinţia ucraineană.

Miniştrii de externe din statele NATO, care au participat vineri, la Bruxelles, la o reuniune extraordinară consacrată invaziei ruse în Ucraina, s-au exprimat împotriva creării unei zone de excludere aeriană deasupra Ucrainei, solicitată de Kiev.

Zelenski se va adresa sâmbătă Senatului Statelor Unite prin videoconferinţă, a declarat pentru AFP o sursă parlamentară.

Intervenţia online a preşedintelui Ucrainei va avea loc pe Zoom, duminică dimineaţa, ora Washingtonului (14:30 GMT), conform informaţiilor furnizate de Reuters.

În faţa escaladării conflictului din Ucraina, mai mulţi aleşi americani fac apel la administraţia Biden să consolideze răspunsul împotriva Moscovei, în special prin suspendarea importurilor americane de petrol din Rusia, pas pe care Casa Albă a refuzat să-l facă până acum.