Zelenski: Oferta lui Putin de încetare a focului este un ultimatum în stilul lui Hitler

Vorbind la postul italian de ştiri SkyTG24 în timp ce participa în Italia la summitul G7, Zelenski a susţinut că Putin nu-şi va opri ofensiva militară nici dacă cererile sale de încetare a focului vor fi satisfăcute.

Preşedintele ucrainean a descris condiţiile enunţare de preşedintelui rus pentru o încetare a focului şi reluarea negocierilor de pace drept un ultimatum în care nu se poate avea încredere.

Într-un discurs susţinut mai devreme în faţa responsabililor din Ministerul de Externe rus, Putin a promis că va ordona o încetare imediată a focului dacă Ucraina îşi retrage trupele din cele patru provincii ale sale revendicate de Rusia şi renunţă la aspiraţia de aderare la NATO.

Putin „vrea ca noi să cedăm o parte din teritoriul nostru ocupat, dar el le mai vrea şi pe cele care nu sunt ocupate”, a remarcat Zelenski în declaraţia acordată postului italian. „Acestea sunt mesaje de ultimatum care nu diferă de mesajele din trecut”, a adăugat preşedintele ucrainean.

„El nu se va opri”, a mai spus Zelenski despre Putin, încercând să facă o paralelă cu ambiţiile expansioniste ale dictatorului nazist Adolf Hitler înaintea declanşării celui de-al Doilea Război Mondial. „Este acelaşi lucru pe care Hitler obişnuia să-l facă atunci când spunea: „Daţi-mi o parte din Cehoslovacia şi nu mergem mai departe””, a argumentat preşedintele ucrainean. „Deci, nu! Astea sunt minciuni” ale lui Putin şi „de aceea nu trebuie să avem încredere în aceste mesaje”, a concluzionat Zelenski.

Anterior, unul dintre consilierii săi, Mihailo Podoliak, a estimat că oferta formulată de Putin nu este o „propunere de pace”, ci „pachetul standard (de pretenţii) al agresorului”, subliniind că nu există „nicio posibilitate de a găsi un compromis” între declaraţiile lui Putin şi condiţiile Ucrainei pentru încetarea războiului declanşat prin invazia rusă din februarie 2022.

În intervenţia sa mai devreme, preşedintele rus a spus că „trupele ucrainene trebuie să se retragă complet de pe întreg teritoriul republicilor populare Doneţk şi Lugansk, şi din regiunile Herson şi Zaporojie”, după care „negocierile (de pace) vor fi atunci posibile”. Rusia a anexat pe hârtie cele patru regiuni ucrainene, dar pe niciuna nu o controlează în întregime. Putin a cerut de asemenea ca Ucraina să fie o ţară „neutră, în afara blocurilor (militare) şi ne-nucleară”.

„Fără nicio îndoială, vor trebui garantate deplin drepturile, libertăţile şi interesele cetăţenilor rusofoni din Ucraina, trebuie recunoscute noua realitate teritorială, statutul Crimeei şi al Sevastopolului, republicile Doneţk şi Lugansk, precum şi regiunile Herson şi Zaporojie ca entităţi ale Federaţiei Ruse”, a completat preşedintele rus.

El a subliniat că toate aceste angajamente vor trebui consfinţite în acorduri internaţionale, care de asemenea să includă „anularea tuturor sancţiunilor contra Rusiei”.

„Consider că Rusia propune o variantă care să permită încetarea cu adevărat a războiului în Ucraina. Adică, îndemnăm să întoarcem o pagină tragică a istoriei”, a mai spus Putin.

Dacă Kievul şi capitalele occidentale resping aceste propuneri, „vor fi de la început până la sfârşit responsabile politic şi moral pentru continuarea vărsării de sânge”, întrucât „situaţia pe teren, pe câmpul de luptă, se va schimba şi aceasta nu în favoarea regimului de la Kiev, iar condiţiile pentru lansarea negocierilor vor fi altele”, a avertizat Putin, în timp ce trupele sale înaintează pe mai multe sectoare ale frontului, dar fără progrese notabile, în timp ce armata ucraineană se confruntă cu o criză de oameni şi muniţii.

La fel ca înaintea lansării invaziei în Ucraina, el le-a cerut ţărilor occidentale crearea unei noi arhitecturi de securitate. În decembrie 2021 Rusia a transmis puterilor occidentale un document care cerea retragerea trupelor NATO din Europa de Est, garanţii că Ucraina şi Georgia nu vor adera la NATO şi iniţierea de negocieri pentru crearea unui sistem de securitate indivizibil. Occidentul a respins toate aceste cereri, răspunsul Rusiei fiind apoi atacul asupra Ucrainei.

„Este important să plecăm de la premisa că viitoarea arhitectură de securitate este deschisă tuturor ţărilor euro-asiatice care doresc să ia parte la crearea ei. „Tuturor” înseamnă de asemenea ţările europene şi cele membre ale NATO, desigur”, a sugerat vineri preşedintele rus. „Trăim pe acelaşi continent. Orice s-ar întâmpla, nu putem schimba geografia, va trebui să coexistăm şi să colaborăm într-o formă sau alta”, a remarcat el.

Intervenţia sa vine cu o zi înainte ca în Elveţia să se desfăşoare ceea ce Ucraina numeşte un „summit pentru pace”, o conferinţă organizată la cererea Kievului, fără ca Rusia să fie invitată şi la care Ucraina va încerca să obţină sprijin internaţional pentru „formula de pace” enunţată de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski în toamna anului 2022.

Această formulă de pace în zece puncte cere retragerea tuturor trupelor ruse de pe teritoriul ucrainean, restabilirea frontierelor Ucrainei recunoscute internaţional şi crearea unui tribunal internaţional pentru judecarea crimelor de război ruseşti. Rusia consideră aceste puncte ca fiind de fapt o cerere de capitulare, astfel că a respins planul şi a cerut Kievului să recunoască „noile realităţi de pe teren”, respectiv pierderea Crimeei şi a celorlalte teritorii ucrainene ocupate de Rusia.