Zentiva vrea să exporte jumătate din producţie până în 2017

 Dinamica cu care se produc schimbări pe piaţa farmaceutică i-ar fi redus drastic portofoliul de produse, iar banii pentru a aduce la zi echipamentul şi tehnologia ar fi fost greu de găsit. Acum ţinta producătorului român de medicamente este să exporte jumătate din producţie în 2017.

Istoric de la 1962

Compania şi-a început activitatea din 1962, cu partea de sinteză de substanţe active, novalginul, vitamina C şi piramidonul fiind printre primele substanţe active care au fost fabricate la vremea respectivă în această locaţie. Novalginul este metamizolul, substanţa activă din Algocalmin-ul de astăzi (produs eliberat pe bază de prescripţie medicală), cel mai important produs al companiei din punct de vedere al volumului. În următorii ani au fost dezvoltate primele forme farmaceutice plecând de la substanţele active, soluţii injectabile, comprimate, soluţii perfuzabile.

Margareta Tănase, directorul de operaţiuni industriale al Zentiva România a explicat că astăzi, pentru a putea dezvolta un produs generic, este nevoie de cel puţin un an, un an şi jumătate, iar demersul presupune realizarea unui studiu de stabilitate care să demonstreze perioada de valabilitate a produsului, după care urmează etapa de autorizare şi punere pe piaţă.

În 1967, Uzina de Medicamente Bucureşti îşi conturase un portofoliu de aproximativ 15 produse, toate realizate cu echipamente româneşti. Abia prin anii ’70-’80 au început să fie importate echipamente de la diverşi producători renumiţi din Europa, cu toate că era dificil, România având un acces limitat la tehnologia din Vest.

Chiar şi aşa, cel mai mare producător de medicamente din România ajunsese în anii 80 la un portofoliu de 600 de produse. Un portofoliu foarte complex, care conţinea de la soluţii perfuzabile, tablete şi comprimate, soluţii injectabile şi până la catgut.

Trecerea la economia de piaţă, în 2000

În 1990, compania şi-a modificat numele în Sicomed – Sinteze Condiţionări Medicamente – un brand foarte puternic, de care mulţi români îşi mai aduc aminte şi astăzi. Până în 2000 compania a fost controlată de stat.

‘Perioada 2000 – 2005 este una pe care noi o numim de transformare. A fost perioada în care fabrica trebuia pregătită pentru GMP (good manufacturing practices – n.r.), certificat de Reguli de Bună Practică de Fabricaţie. În această perioadă a avut loc o reconstrucţie a fabricii, în sensul că s-au construit clădiri noi, au fost construite trasee noi de utilităţi şi s-au cumpărat echipamente noi. Atunci s-a mers în paralel cu construcţia noilor zone, pentru că producţia trebuia să continue, iar la finalul anului 2002 fabrica era pregătită, însemnând ‘noua fabrică’. Aproape 70% din fabrică s-a schimbat. Unele dintre echipamentele de atunci sunt folosite şi astăzi’, a declarat Margareta Tănase.

În 2003 a fost obţinut primul certificat GMP pentru întreg portofoliul de medicamente.

La finalul anului 2005 fabrica a fost preluată de compania cehă Zentiva, urmând o perioadă pe care Margareta Tănase o numeşte de stabilizare, cu focus doar pe piaţa locală. După preluarea de către cehi s-au continuat investiţiile, într-un ritm de aproximativ 2 milioane de euro pe an, iar procesul de reînnoire a echipamentelor continuă şi astăzi.

Poziţie cheie în cadrul grupului Sanofi

În 2009 compania a fost preluată de grupul Sanofi.

‘În 2010 am scanat şi am îmbunătăţit toate procesele din această companie. Acesta n-a ajutat foarte mult pentru că la finalul anului 2010 am obţinut aprobarea pentru câteva investiţii foarte importante cum este secţia de fabricaţie peleţi, care fost realizată de la zero în 13 luni, un timp record’, a declarat Margareta Tănase.

Tehnologia pe bază de peleţi este unică pe piaţa locală şi presupune utilizarea de sfere de zahăr care se acoperă succesiv cu substanţă activă şi apoi cu straturi care izolează substanţa activă. Ulterior aceşti peleţi se încapsulează.

‘Suntem singura fabrică din grupul Sanofi care are această tehnologie. Mai există o fabrică în grup care produce peleţi, dar cu altă tehnologie. Este zona prin care vom aduce multe produse realizate până acum de terţi pentru Sanofi. Aici estimăm că vom înregistra creşterea cea mai mare pe care o s-o aducem fabricii în următorii ani. Dacă astăzi din producţia totală 25% merge la export, până în 2017 vorbim de o creştere de până la 50% din producţia totală, iar o mare parte din export va avea la bază această tehnologie. Astăzi exportăm în 19 ţări şi avem în plan să ajungem în 27 de ţări’, a spus Margareta Tănase.

O altă investiţie importantă a fost construirea unui laborator nou pentru controlul produselor betalactamice (antibiotice -n.r). Decizia grupului a fost ca toată producţia grupului Sanofi din afara Europei pentru această categorie de produse să treacă prin acest laborator pentru a putea fi controlată, eliberată şi apoi vândută în Europa. Astfel, România a devenit poarta de intrare în Europa pentru acest tip de medicamente din cadrul grupului.

Tot în 2010, fabrica din România a obţinut aprobarea pentru transferarea în ţară a fabricării unor produse, iar de la acel moment s-a reuşit transferul unui număr de aproximativ 25 de produse şi are în lucru alte 25 care sunt în diverse etape de transfer.

Din totalul produselor Sanofi vândute în România, 65% sunt realizate pe plan local, iar pe segmentul de generice ponderea este de 83%. Valoric, ponderea produselor fabricate în România şi vândute local este de 23%.

Preluarea de către grupul Sanofi a avut un impact semnificativ asupra companiei. În 2009, la momentul preluării, portofoliul local al fabricii era de 60 de produse, pentru ca, în prezent, acesta să ajungă la 100 de produse, disponibile în 200 forme de ambalare. Intenţia companiei este de a ajunge la 400 forme de ambalare până în 2017. Din cele 600 de produse existente în anii ’80, cea mai mare parte a fost înlocuită cu produse noi de-a lungul tipului într-un proces continuu de înnoire a portofoliului. Practic, din 2009 şi până în 2013 s-au investit 14,3 milioane de euro urmând să mai fie investite alte 9,3 milioane de euro până în 2017, iar investiţiile vor fi efectuate, în principal, pentru achiziţionarea de echipamente noi.

‘Dacă Sicomed nu era preluată cred că supravieţuia, dar rămânea o companie pe acţiuni mică, având un portofoliu foarte mic de produse, probabil focusată doar pe piaţa din România şi chiar şi pe aceasta s-ar fi descurcat cu dificultate. Ştim ce înseamnă rambursarea plăţilor în industria farmaceutică. În pharma ai tot timpul nevoie de bani ca să faci investiţii şi să cumperi echipamente pentru a fi la zi’, declară Margareta Tănase.

Reprezentantul Zentiva susţine că nu de puţine ori i s-a întâmplat să se lovească de ideea preconcepută a necunoscătorilor care cred că, fiind vorba de o fabrică de pe vremea comunismului, probabil este veche şi funcţionează cu tehnologii vechi, deşi aceasta a fost reconstruită acum 10 ani. Astăzi, fabrica produce la nivel de calitate european.

Producătorul de medicamente nu a aplicat aceeaşi strategie şi în privinţa personalului, considerat cel mai valoros activ. Vechimea medie în companie este de 20 de ani, iar cel mai cel mai vechi angajat este Vasile Dobre, un tehnician care lucrează din august 1969. Profesioniştii cu experienţă au făcut posibilă adaptarea şi transformarea acesteia la actualele condiţii de piaţă. Margareta Tănase a venit în fabrică în 1986.

Zentiva în cifre

Producătorul de medicamente Zentiva a înregistrat, în primul trimestru al acestui an, un profit net de 14,27 milioane lei, cu 2,66% mai mare comparativ cu cel obţinut în perioada similară din 2013, conform informaţiilor financiare transmise Bursei de Valori Bucureşti.

Veniturile companiei au totalizat 101,079 milioane lei (plus 35,2%), iar cheltuielile 83,229 milioane lei (plus 44,57%).

Cifra de afaceri a companiei a crescut cu 38,7%, ajungând la 102,173 milioane lei, iar producţia vândută a fost de 95,417 milioane lei (plus 26,75%).

Zentiva este listată la BVB, Categoria II, iar acţionarii societăţii sunt Venoma Holdings Limited Cipru, cu 50,9809% din acţiuni, Zentiva NV Amsterdam – 23,9282% şi alţi acţionari – 25,0909%.