Zero consum de motorină în agricultură până în 2050. Cum va reduce România emisiile de gaze cu efect de seră din agricultură

24 04. 2023
poluare 0987654345678

Agricultura generează aproximativ 22,1% din gazele cu efect de seră ale României, fiind astfel al doilea sector după  cel al energiei din acest punct de vedere. În acest context, Guvernul propune o serie de măsuri și trei scenarii diferite pentru reducerea emisiilor din agricultură, scopul fiind ca până în 2030  să se diminueze emisiile nete din agricultură cu 48% față de 1990 și cu 51% până în 2050. În 1990  se produceau 35.923 de Kt CO2 – eq , iar în 2019 agricultura genera 20.448 de Kt CO2 – eq.

Cum se va decarboniza agricultura României

Gestionarea modului în care se exploatează terenurile agricole va avea cea mai importanță în reducerea emisiilor provenite din agricutură, scopul fiind ca acestea să rămână constante. Astfel, în cel mai optimist scenariu, din 2030 reziduurile agricole nu vor mai fi arse în câmp, iar  factorul de emisii al fertilizatorului sintetic FSN_N va fi redus cu 20% în 2050.

Cu efecte pozitive asupra economiei și a securității alimentare a României, zootehnia este din perspectiva de mediu o mare problemă. Activitățile de creștere a animalelor generează cantități foarte mari de emisii de gaze cu efect de seră. Spre exemplu, fermentația enterică, procesul digestiv prin care microorganismele descompun în special glucidele în molecule mai simple, contribuie semnificativ la emisiile de metan, iar gunoiul de grad, produce, de asemenea, gaze cu efect de seră.

Or, cum soluția nu poate fi scăderea numărului de animale, strategia prevede introducerea unor diete adecvate pentru animale, astfel ca factorul de emisii cauzat de fermentarea enterică să fie redus cu 10% în 2030 și cu 30% în 2050 în raport cu valoarea din 2020, în scenariul România Neutră. De asemenea, la nivelul Planului Strategic 2023-2027, România are în vedere sprijinirea investițiilor în sectorul zootehnic pentru modernizarea fermelor, respectiv investiții în echipamente, adaptare la standarde, racorduri la utilități, dotare și facilități moderne, pentru managementul adecvat al gunoiului de grajd în ceea ce privește depozitarea și aplicarea gunoiului de grajd, a nămolului de epurare și utilaje folosite pentru reducerea amprentei GES și amoniac, precum și tehnologii care contribuie la susținerea unei economii cu un nivel scăzut de carbon.

 

5% din necesarul de energie din agricultură va fi asigurat de gunoiul de grajd transformat în biogaz

Totodată, pentru a reduce aceste emisii, se va implementa captarea parțială a emisiilor de metan (se estimează că în 2050 se va recupera aproximativ 260 kt CH4)  și utilizarea acestora în producția de biogaz .

Prin folosirea metanului emis de deșeurile de grajd în producția de biogaz se va acoperi 5% din necesarul de energie al domeniului agricol și va scădea cu 40% nivelul de emisii cauzate de managementul deșeurilor de grajd în 2050, conform celui mai optimist scenariu.

Zero consum de motorină în agricultură

În toate scenariile gândite de Guvern, în 2050 niciun fermier român nu va mai folosi motorină în agricultură. În schimb, ponderea surselor de energie solară folosite în agricultură va crește la 15% în 2050.

Conform scenariului România Neutră, care este și cel selectat, România își propune să devină neutră din punct de vedere climatic în 2050, ajungând la o reducere a emisiilor nete cu 99% comparativ cu nivelul din 1990. Obiectivul intermediar, de atins în 2030, este reducerea cu 78% a emisiilor nete față de nivelul din 1990.