Zi decisivă pentru grătare. Care e reţeta cu care vrea să scape de la pieire micul românesc

Orice fel de carne, bicarbonat de sodiu, carmin şi şase conservanţi. Aceasta este reţea mititeilor pe care producătorii români vor să-i prepare la nivel industrial. Au nevoie însă de acordul Comisiei Europene. Prima discuţie pe tema legalităţiii ingredientelor din mititei va avea loc mâine, 6 iunie.

Ingredientul numărul unu al grătarelor de succes din România, micul produs la nivel industrial, era să devină începând cu 1 iunie istorie, după ce un Regulament European (nr. 11292011) interzicea folosirea bicarbonatului de sodiu în produsele alimentare. Mai precis, conform Regulamentului „numai aditivii alimentari incluşi în lista Uniunii care figurează în anexa II la Regulamentul (CE) nr 1333/2008 pot fi introduşi pe piaţă şi utilizaţi în produsele alimentare în conformitate cu condiţiile de utilizare specificate în regulament”. Or bicarbonatul, un ingredient de bază în prepararea micilor, nu se află pe această listă. 

Interdicţie  pentru mai multe produse

De altfel, intrarea în vigoare a Regulamentului European ar putea afecta producţia tuturor alimentelor care au ca ingredient bicarbonatul de sodiu, dar şi carminul, care este un colorant des folosit în industria alimentară. Numai vânzările de mici, unul dintre cele mai căutate produse din carne proaspătă procesată din România, se cifrează la aproximativ 50 de milioane de euro anual.

ISTORIA. De unde vin problemele 

Întreaga situaţie s-a creat pentru că Ministerul Sănătăţii nu a trimis la timp către Bruxelles o listă cu aditivii alimentari pe care producătorii locali doresc să îi folosească în producţia industrială. Lista ar fi trebuit să ajungă în capitala Europeană în urmă cu doi ani. „În Regulamentul care a intrat în vigoare la 1 iunie este o listă cu aditivi alimentari permişi (de către CE n.red). România nu a solicitat la timp includerea aditivilor pentru mici. Ulterior (în urmă cu câteva luni n.red) am discutat cu Comisia şi am convenit, în condiţiile în care există şi alte state care nu au inclus în anexă anumiţi aditivi pe care îi folosesc, să se discute ca organismul european care se ocupă de industria alimentară pentru a colecta de la fiecare stat în parte lista de aditivi. Noi avem pe listă patru aditivi : bicarbonatul de sodiu, carminul, un conservant şi un antioxidant”, a declarat pentru ECONOMICA.NET Achim Irimescu, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii.

Potrivit acestuia, statele aflate în această situaţie, printre care şi România, au depus listele cu aditivi propuşi pentru aprobare până pe 15 mai, urmând ca pe 6 iunie să aibă loc o reuniune a Comitetului  care se ocupă de această problemă în cadrul căruia se va decide ce aditivi vor fi acceptaţi. „Dacă aceşti aditivi vor fi acceptaţi, se va adopta un amendament la Regulament cu această completare”, a mai explicat oficialul. 

Până la o decizie finală a Bruxelles-ului, producătorii români pot include în produsele lor, fără a risca vreo sancţiune, toţi cei patru aditivi în discuţie.

Micii pe lista produselor tradiţionale

Tot pentru a salva micii româneşti de la dispariţie, Guvernul a anunţat la începutul lunii trecute că va face demersuri pentru ca produsul “mititei” să fie introdus alături de Burger și cârnatul spaniol chorizo în categoria produselor tradiționale care nu sunt supuse noilor reguli ale UE. „Cu ocazia grupului de lucru care va avea loc în data de 2 mai, în cadrul Comisiei Europene, reprezentantul Guvernului României va transmite solicitarea formulată de către Asociația Română a Cărnii (ARC) ca rețeta produsului mititei să fie inclusă pe lista rețetelor tradiționale. Reprezentanții Guvernului vor face toate demersurile necesare pentru includerea mititeilor în lista produselor tradiționale și consideră că aceasta și orice alte măsuri care trebuie luate, reprezintă o soluție corectă și normală, susținută și de reprezentanții industriei producătorilor de carne. Autoritățile române vor lua toate măsurile necesare pentru a nu se interzice micii pe teritoriul României. Menționăm că discuția de la nivelul Uniunii Europene se referă numai la micii produși industrial”, anunţa un comunicat al Guvernului datat din 2 mai. 

Ce a răspuns Bruxellesul

O zi mai târziu după anunţul Guvernului, Comisia Europeană a dat un răspuns cu privire la bicarbonatul de sodiu din micii româneşti. „Bicarbonatul de sodiu sau E 500 nu este şi nu a fost niciodată autorizat în prepararea cărnii, inclusiv în cazul ‘mititeilor’. În noua listă a aditivilor alimentari pentru UE, folosirea autorizată a acestora este prezentată în conformitate cu categoriile de alimente la care ei pot fi adăugaţi. Noua listă este bazată pe autorizaţiile acordate în conformitate cu vechile directive şi va intra în vigoare de la 1 iunie”, declara  Frederic Vincent, purtător de cuvânt al comisarului european pentru sănătate şi protecţia consumatorilor, Tonio Borg. 

Potrivit acestuia, dacă industria cărnii foloseşte aditivi, care sunt esenţiali pentru ei (mititei – n.r.), este necesară depunerea unei cereri de autorizare. „Folosirea aditivilor este analizată de la caz la caz şi dacă aceasta respectă condiţiile prevăzute în legislaţia privind aditivii alimentari, Comisia Europeană va propune autorizarea lor. În cazul concret al folosirii E 500 în ‘mititei’, folosirea aditivilor în acest produs tradiţional pare acceptabilă, dar procedurile vor trebui respectate’, a mai precizat purtătorul de cuvânt al executivului comunitar.

La rândul său, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin a explicat că va exista în regulamentul european o excepţie pentru ingredientele care se regăsesc în micul românesc. Ministrul a mai spus că asociaţiile din domeniu vor începe procesul de atestare a micului ca produs tradiţional românesc. „Acest proces va dura în jur de trei luni şi după aceea nu cred că va mai fi niciun fel de problemă”, a afirmat ministrul.

Ce se mai respectă din reţeta originală de mici?

Reţeta de mici trimisă la Bruxelles nu este 100% conformă cu cea originală, ce datează din 1920 şi despre care vorbeşte pentru prima dată un bucătar de la celebrul restaurant bucureştean Carul Cu Bere. Conform reţetei originale, micul era produs din carne de vită (dar era permisă şi carnea de oaie şi cea de porc), bicarbonat de sodiu, zeamă de lămâie şi diverse condimente. Acum, producătorii români vor să obţină titulatura de „produs tradiţional” pentru un mic făcut ca în 1920, dar la care se adaugă carmin (un colorant) şi alţi 6 conservanţi şi acidifianţi, care ajuta ca produsul să aibă un termen mai mare de valabilitate, potrivit unor surse din piaţă. 

De altfel, după 1990 când industria alimentară s-a dezvoltat , iar producătorii au trebuit să vină cu reţete cât mai ieftine, în mici s-au adăugat şi coloranţi (carminul), diverşi aditivi alimentari, iar, în diverse proporţii, carnea a fost înlocuită de unii de soia.

Piaţa locală a micilor s-a ridicat anul trecut la apropximativ 22.000 de tone, din care 72% a fost acoperit de vânzările din retailul modern. Jumătate din piaţă este acoperită de mărcile private şi de bran­du­rile mici, locale sau regionale, iar restul este împărţit între cinci jucători mari : Doly-Com, Aldis, Diana, Cris-Tim şi Angst.