Cu toată atenţia fixată pe evoluţiile din Crimeea, comunitatea internaţională pierde din vedere faptul că în Ucraina mai trăiesc şi alte minorităţi, concentrate în sud-vestul ţării, care aparţineau în trecut şi teritorial de România, Ungaria, Polonia sau fosta Cehoslovacie, relatează marţi RFI. Conform postului francez, ziarul Die Welt a scris despre vizita ministrului ungar de externe, Janos Martonyi, la sfârşitul săptămânii trecute în micul teritoriu pe care Ungaria a fost nevoită să-l cedeze după primul război mondial. Circa 160.000 de etnici maghiari trăiesc aici, iar ministrul de la Budapesta a declarat ferm ca ţara sa se considera un garant al integrităţii teritoriale a Ucrainei.
În ciuda vorbelor extrem de bine cântărite, Janos Martonyi a vorbit totuşi despre necesitatea federalizării Ucrainei, ca unică soluţie de stabilizare. Atunci când un oficial din Ungaria vorbeşte despre federalizare, termenul nu are aceeaşi semnificaţie ca atunci când e pronunţat de un oficial rus cu privire la Crimeea; în a doua definiţie a cuvântului, ‘federalizare’ înseamnă divizare, conform relatării RFI.
Mai multe state vecine cu Ucraina sunt îngrijorate de ascensiunea la putere a naţionaliştilor si de anularea legii care dadea minoritatilor nationale unele drepturi, precum cea de folosire a limbii materne în administraţie.
În contrast puternic cu afirmaţiile ministrului ungar de externe se află un comentariu al postului naţionalist ungar de televiziune ECO-TV, care afirmă că Budapesta trebuie să se alieze cu Moscova pentru a restabili frontiera cu Ucraina pe linia de dinainte de Tratatul de la Trianon.
Conform postului francez de radio, cotidianul Die Welt scrie şi despre unele voci din extrema dreapta din România, care ar vorbi şi ele despre repatrierea teritoriilor cedate în urma celui de-al doilea război mondial. Die Welt apreciază că relaţiile dintre Bucureşti şi Kiev sunt extrem de tensionate, cele mai sensibile dintre toate statele vecine – cu excepţia Rusiei. România este singurul stat care are dosare juridice deschise cu Ucraina pe tema frontierelor de stat. O parte dintre acestea au fost închise în 2009 la Curtea de la Haga, când Ucraina a pierdut Insula Şerpilor şi o parte a platoului continental al Mării Negre, în care se presupune că se găsesc resurse minerale bogate. Tensiuni există între România şi Ucraina şi în chestiuni legate de Bucovina de Nord şi Basarabia de Sud – scrie ziarul. La acestea se adaugă şi politica Bucureştiului de acordare de paşapoarte cetăţenilor moldoveni şi celor ucraineni de etnie română. În Ucraina trăiesc peste 400.000 de etnici români – mai notează Die Welt.