Zig-zag pe banii şoferilor: petrolul urcă la maximul anului 2016
La summit vor fi prezenţi reprezentanţi ai ţărilor OPEC, în frunte cu Arabia Saudită, dar şi ai producătorilor non-OPEC, galvanizaţi în jurul Rusiei. Ar putea fi primul acord global privind cotele de producţie de petrol din ultimii 15 ani.
Preţul petrolului Brent a urcat, vineri dimineaţă, cu până la 17 cenţi (0,4%), la 41,71 dolari pe baril, cel mai ridicat nivel atins în acest an. Piaţa şi-a temperat ulterior avântul. Brent-ul a trecut şi sub referinţă de mai multe ori în timpul şedinţei de vineri, indicând un plafon de rezistenţă undeva în jurul nivelului de 40 de dolari pe baril, notează Reuters.
În ultimele cinci săptămâni, cotaţia de referinţă a ţiţeiului a crescut cu 38%, iar faţă de minimul acestui an, de 27,88 dolari pe baril, atins în 20 ianuarie – totodată cel mai redus nivel din ultimii 12 ani – preţurile curente sunt cu aproape 50% mai ridicate.
Preţul petrolului s-a prăbuşit de la peste 110 dolari pe baril la jumătatea anului 2014 la mai puţin de 30 de dolari pe baril în ianuarie 2016, pe fondul unui război al preţurilor declanşat de Arabia Saudită şi ceilalţi producători din zona Golfului Persic, care au încercat astfel să-şi apere cota de piaţă pe fondul boom-ului exploatărilor de şist din Statele Unite. Timp de un an şi jumătate, mai toţi marii producători de petrol au majorat volumele pompate, inundând piaţa globală cu ţiţei ieftin într-o perioadă economică dificilă pentru Europa, China şi Japonia, trei dintre cei mai mari consumatori de energie din lume. Simultan cu războiul preţurilor, şi dolarul a pus presiune pe cotaţiile internaţionale ale mărfurilor, denominate exclusiv în moneda americană. Dolarul SUA s-a apreciat semnificativ în ultimul an şi jumătate, în aşteptarea inversării ciclului de relaxare a politicii monetare de către Rezerva Federală a SUA, consideră că, la 7 ani de la criza financiară globală, economia americană nu mai are nevoie de stimulente de politică monetară – fie ele convenţionale (reducerea dobânzilor), fie neconvenţionale (relaxare cantitativă). Tendinţa pozitivă fermă a dolarului a fost întărită de măsurile de relaxare a politicii monetare luate de celelalte bănci centrale ale lumii, în principal BCE şi Banca Japoniei, unde revenirea creşterii economice întârzie.
În România, declinul abrupt al preţului petrolului a determinat ieftinirea carburanţilor cu circa 2 lei pe litru, de la în jur de 6 lei pe litru la începutul anului trecut la puţin peste 4 lei pe litru la sfârşitul lunii ianuarie din acest an, când am avut cei mai ieftini carburanţi din ultimii cinci ani. Azi, benzina şi motorina costă în România în jur de 4,6-4,7 lei/litru.
Summit-ul de la Doha atârnă greu în conştiinţa colectivă a pieţelor, însă nu este singurul factor de presiune pe piaţa petrolului. De la începutul lunii martie, dolarul SUA s-a depreciat cu 4,6% faţă de euro, cursul urcând de la 1,08 dolari/euro la 1,13 dolari/euro. Rezerva Federală a SUA a indicat, miercuri, că va ridica dobânda de politică monetară în două rânduri în acest an, şi nu de patru ori – aşa cum se aşteptau majoritatea economiştilor. Poate fi interpretat drept un semnal că economia americană merge sub aşteptări sau ca o reacţie a băncii centrale a SUA la măsurile agresive de stimulare adoptate în ultima vreme de BCE.