Ziua 6 Ucraina – Belarus a intrat cu trupe militare pe teritoriul Ucrainei. ONU: 677.000 de persoane au fugit până acum din Ucraina. Rusia a lovit turnul televiziunii din Kiev. Rușii au intrat în Herson – LIVE TEXT

Rușii au intrat în Herson

Forţele ruse au intrat în oraşul Herson din sudul Ucrainei, dar autorităţile ucrainene controlează în continuare clădirea administraţiei municipale, a declarat marţi la televiziune un consilier în cadrul Ministerului de Interne ucrainean, Vadim Denisenko, potrivit Reuters, relatează Agerpres.

Surse din FSB ar fi ajutat Kievul să-i anihileze pe mercenarii ceceni ai lui Kadârov, trimiși ca să-l asasineze pe Zelenski

Secretarul Consiliului pentru Securitate Naţională şi Apărare al Ucrainei, Aleksei Danilov, a declarat că reprezentanţi ai FSB (Serviciul Federal de Securitate al Rusiei) au oferit informaţii despre cecenii trimişi în Ucraina, ceea ce a ajutat la eliminarea grupului, au relatat marţi mai multe media ucrainene, relatează Agerpres.

„Avem informaţii detaliate despre operaţiunea specială care urma să fie pusă în practică nemijlocit de către cecenii lui Kadârov (Ramzan, liderul pro-Kremlin al Ceceniei) privind lichidarea preşedintelui nostru”, a afirmat Danilov, într-o intervenţie la postul de televiziune Ukraina-24.

„Pot să vă spun că am primit informaţii despre cecenii trimişi în Ucraina de la reprezentanţi ai FSB care nu au dorit să ia parte la acest război sângeros. Datorită acestui fapt, un grup de elită al lui Kadârov care a venit aici pentru a-l elimina pe preşedintele nostru a fost distrus”, a declarat responsabilul ucrainean.

După intrarea în Ucraina, unitatea cecenă s-a împărţit în două grupuri, a indicat el. „Noi i-am urmărit. Un grup a fost distrus la Hostomel (regiunea Kiev), iar al doilea grup se află sub observaţia soldaţilor noştri”, a spus secretarul SNBO, citat de Interfax-Ukraina, Unian şi DC.ua.

Liderul cecen Ramzan Kadârov a confirmat sâmbătă participarea unor combatanţi ceceni alături de trupele ruse angajate în ofensiva împotriva Ucrainei

La 25 februarie, în a doua zi a invaziei Rusiei în Ucraina, preşedintele Volodimir Zelenski a declarat că Moscova l-a desemnat drept „inamicul nr.1”, iar pe familia sa ca obiectivul numărul 2.

Rusia a atacat turnul televiziunii din Kiev

Un atac rus a vizat marţi turnul televiziunii din Kiev, provocând întreruperea difuzării canalelor, a anunţat Ministerul de Interne ucrainean, relatează AFP şi Reuters.

Atacul, care are loc în a şasea zi a invaziei Ucrainei de către Rusia, a ”lovit” echipamente ale turnului, a indicat ministerul. ”Canalele nu vor funcţiona pentru o perioadă”, a precizat sursa citată.

Rusia a comis un act barbar prin atacul comis marţi asupra unui turn al televiziunii din Kiev, amplasat lângă un monument ridicat în memoria victimelor de la Babi Yar, locul unuia dintre cele mai mari masacre comise de nazişti împotriva evreilor în timpul Holocaustului, a declarat Ministerul de Externe de la Kiev, transmite Reuters.

”Trupele ruse au tras în turnul televiziunii, lângă complexul Memorial #Babi Yar”, a scris MAE ucrainean pe Twitter. ”Criminalii ruşi nu se dau în lături de la nimic în barbaria lor. Rusia = barbarie”, mai scrie MAE de la Kiev în acelaşi mesaj.

Cinci persoane au murit şi alte cinci au fost rănite în urma atacului cu rachete asupra turnului televiziunii, a anunţat serviciul ucrainean de urgenţe.

Şi preşedintele Volodimir Zelenski a postat după atac un mesaj pe Twitter: ”Către lumea întreagă: ce rost are să spunem ”niciodată din nou” timp de 80 de ani, dacă lumea rămâne tăcută când o bombă cade pe acelaşi sit la Babi Yar? Cel puţin 5 morţi. Istoria se repetă”.

Ministerul rus al Apărării Rusia avertizase mai devreme cetăţenii din Kiev care locuiesc în proximitatea nodurilor de retransmisie a comunicaţiilor să-şi părăsească locuinţele, iar la scurt timp apoi turnul televiziunii a fost lovit de două rachete. Acelaşi minister a avertizat de asemenea că vor fi lovite la Kiev locaţii aparţinând serviciului de securitate al Ucrainei (SBU) şi unei unităţi de operaţiuni speciale, de unde, potrivit Moscovei, sunt conduse atacuri cibernetice împotriva Rusiei.

După atacul asupra turnului, unele posturi ale televiziunii ucrainene au încetat să mai emită, fiind de asemenea perturbate emisiile radio. Sursa de electricitate, precum şi echipamentele tehnice au fost lovite şi avariate, dar turnul a rămas totuşi în picioare.

Ucraina acuză că avioanele ruse lansează atacuri din zona centralelor nucleare de la Cernobîl și Zaporojie

Avioane ruseşti de luptă Su-30 şi Su-35 poziţionate în zona de interdicţie aeriană de deasupra centralelor nucleare de la Cernobâl şi Zaporojie efectuează tiruri asupra unor obiective de infrastructură civilă şi militară, a declarat luni seara purtătorul de cuvânt al Forţelor aeriene ucrainene, Iuri Ignat, citat de LB.ua, relatează Agerpres.

Partea rusă recurge la această tactică pentru ca trupele ucrainene să nu poată riposta, întrucât doborârea unui avion deasupra unei centrale nucleare poate duce la un dezastru ecologic, a explicat el.

Prin urmare, este foarte important ca Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) şi ţările membre NATO să ia în considerare de urgenţă problemele închiderii spaţiului deasupra Ucrainei, creând aici o zonă de excludere aeriană, a declarat responsabilul citat pentru LB.ua.

CEO-ul Energoatom (întreprindere de stat din Ucraina care operează toate cele patru centrale nucleare din ţară), Piotr Kotin, a propus luni AIEA să iniţieze crearea unei zone de 30 km sigure în apropierea fiecărei instalaţii nucleare din Ucraina.

Coloane ruseşti cu echipament militar, artilerie, puternice lansatoare de rachete multiple se deplasează în mod regulat în apropiere de instalaţii nucleare, iar obuze explodează în apropierea centralelor nucleare, a afirmat Kotin, avertizând că aceasta ar putea duce la pericole extrem de nedorite pe plan internaţional.

Forţele ruse au continuat marţi asaltul asupra principalelor teritorii ucrainene, inclusiv capitala Kiev şi estul ţării, unde zeci de soldaţi ucraineni au fost ucişi într-un atac aerian, potrivit DPA.

Circa 70 de soldaţi ucraineni au fost ucişi în atacul rusesc cu rachete în regiunea Sumî, a confirmat parlamentul ucrainean.

O unitate militară a fost ţinta unor tiruri în localitatea Ohtârka, situată între Kiev şi Harkov, unde forţele ucrainene s-au confruntat cu atacuri intense din partea forţelor ruse, potrivit acestuia.

Ucraina a strâns 277 de milioane de dolari din vânzarea de obligațiuni de război

Ucraina a strâns marţi 8,1 miliarde hrivna (277 de milioane de dolari) din vânzarea de obligaţiuni de război, ultimul efort de strângere de fonduri al autorităţilor de la Kiev care mizează pe sprijinul global pentru Ucraina în lupta împotriva invaziei ruseşti, transmite Bloomberg.

Obligaţiunile de război vândute de Ucraina au un randament de 11% şi o valoare nominală de 1.000 de hrivna (aproximativ 33 de dolari).

Vânzarea acestor obligaţiuni s-a lovit de unele dificultăţi care au complicat achiziţiile investitorilor interesaţi să le cumpere. Ministerul ucrainean al Finanţelor a tăiat accesul la pagina sa de Internet din străinătate, în ideea de a evita atacurile cibernetice. Îngrijorările cu privire la procedura de decontare şi lipsa informaţiilor a făcut ca unele fonduri internaţionale să rămână deoparte.

Confruntată cu o forţă militară mult mai mare, obligaţiunile de război reprezintă una dintre soluţiile pentru strângere de fonduri adoptate de Ucraina pentru a obţine bani pentru forţele sale armate şi civilii săi.

Săptămâna trecută, Banca Naţională a Ucrainei a pus la punct un cont special unde oamenii din întreaga lume pot face donaţii iar Guvernul de la Kiev a comunicat o adresă crypto pentru a strânge fonduri în Bitcoin şi alte monede digitale. Până marţi dimineaţa, în aceste conturi s-au acumulat donaţii în valoare de peste 17 milioane de dolari, potrivit firmei de analiză în blockchain Elliptic. Dacă se adaugă şi ONG-urile care oferă sprijin pentru forţele armate, valoarea totală a donaţiilor a ajuns la 24,6 milioane de dolari, susţine Elliptic.

Pe reţelele sociale, marţi, înainte de licitaţia de obligaţiuni de război, utilizatorii cereau informaţii pe contul de Twitter al Ministerului ucrainean al Finanţelor cu privire la modul cum pot cumpăra obligaţiuni. Alţii arătau spre alte modalităţi pentru a face donaţii, precum contul special al Băncii Naţionale.

Toate aceste diferite campanii de strângere de finanţare încearcă să profite de condamnarea globală a invaziei declanşate de Vladimir Putin asupra ţării vecine. Guvernele străine şi-au extins sancţiunile, au întrerupt accesul băncilor ruseşti la sistemul SWIFT şi au închis spaţiul aerian pentru avioanele ruseşti.

ONU: 677.000 de persoane au fugit până acum din Ucraina în ţările vecine

Aproximativ 677.000 de persoane au fugit din Ucraina în ţările vecine începând de joi, când a izbucnit invazia rusă, a anunţat marţi Înaltul Comisar al ONU pentru Refugiaţi, Filippo Grandi. Organizația cere de urgenţă 1,7 miliarde de dolari pentru ajutorul umanitar pentru Ucraina, potrivit AFP, DPA şi Reuters.

Aproximativ jumătate dintre aceste persoane au ajuns în Polonia, potrivit lui Grandi.

În jur de 90.000 se află în Ungaria, iar alte câteva zeci de mii au ajuns în ţări vecine precum Republica Moldova, România şi Slovacia, a adăugat el.

În ultimele 24 de ore, numărul total de refugiaţi ucraineni a crescut cu 150.000, conform Agenţiei ONU pentru Refugiaţi (UNHCR).

Multe dintre persoanele care au fugit până acum din Ucraina ar avea familii sau prieteni la care pot sta şi, mai presus de orice, mijloace de a pleca, a mai spus Grandi.

El şi-a exprimat îngrijorările pentru ceilalţi, care sunt mai puţini norocoşi, şi a precizat că aceştia vor avea cu siguranţă nevoie de ajutor în zilele şi săptămânile viitoare.

Conform ONU, invazia militară rusă a dus la strămutarea unui milion de persoane în interiorul Ucrainei.

ONU a lansat un apel la strângere de fonduri pentru a finanţa ajutorul umanitar pentru ucraineni.

ONU spune că este nevoie urgentă de 1,7 miliarde de dolari pentru a-i ajuta pe oamenii care au fugit din Ucraina şi pe cei care se află în ţară.

„Criza s-a înrăutăţit extrem de mult şi extrem de repede”, a spus Martin Griffiths, Subsecretar General pentru Afaceri Umanitare şi Coordonator pentru Ajutor de Urgenţă, într-o conferinţă de presă la Geneva.

El a făcut apel la o compasiune pe măsura dimensiunii crizei.

Atac cu rachete rusești asupra unei unități militare de lângă Ismail, aproape de granița cu România

Un atac cu rachete ruseşti asupra unei unităţi militare de lângă Ismail, regiunea Odesa, a avut loc în cursul dimineţii, a anunţat primarul din Ismail, Andrei Ambramcenko, pe pagina sa de Facebook, îndemnând locuitorii să rămână în locuinţele lor, relatează publicaţia online ucraineană Observator şi postul de televiziune 5Kanal pe pagina sa web, relatează Agerpres.

Tirurile ruseşti au vizat staţia de radiolocaţie din Loşcinovka, circa 20 de km de Ismail, potrivit primarului.

„Dragi locuitori ai Ismailului! Un atac cu rachetă a fost efectuat asupra unei unităţi militare (staţie radar) din localitatea Loşcinovka. În legătură cu acest atac, vă rog să rămâneţi în casele voastre pe măsura posibilităţilor, până când situaţia operaţională este pe deplin clarificată”, a transmis Abramcenko.

Pe autostrada Ismail – Odesa din zona satului Loşcinovka sunt amplasate staţii radar, parte din apărarea antiaeriană ucraineană.

În postarea sa, primarul Abramcenko nu a precizat eventualele consecinţe ale bombardamentelor, numărul de răniţi şi morţi, prejudiciul cauzat.

Ulterior, un responsabil al Administraţiei regionale Odesa, Serghei Bratciuk, a indicat că acest atac cu rachete împotriva unităţii militare din Loşcinovka a făcut un mort şi un rănit, conform publicaţiei ucrainene Dumskaia.net.

Potrivit unor media româneşti, acest atac a avut loc la numai 15 km de România. atac rachete Ismail, atac rachete regiunea Odessa, atac rachete Ucraina

Rusia anunţă că va lovi ţinte militare la Kiev

Rusia va lovi la Kiev locaţii aparţinând serviciului de securitate al Ucrainei (SBU) şi unei unităţi de operaţiuni speciale, a avertizat marţi Ministerul Apărării rus, potrivit agenţiilor ruse de presă, citate de Reuters şi AFP.

Obiectivul raidurilor este de a stopa atacurile cibernetice împotriva Rusiei care sunt conduse din acele unităţi, adaugă ministerul rus, îndemnându-i pe cei aflaţi în apropierea respectivelor locaţii să părăsească zona.

”Pentru a opri atacurile informatice împotriva Rusiei, lovituri cu arme de înaltă precizie vor fi efectuate împotriva infrastructurilor tehnologice ale SBU şi centrului special al Unităţii de operaţiuni psihologice din Kiev. Le cerem (…) locuitorilor din Kiev care locuiesc în proximitatea nodurilor de retransmisie să-şi părăsească domiciliul”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, Igor Konaşenkov.

Rusia susţine că a tăiat accesul armatei ucrainene la Marea Azov

Forţele ruse au tăiat accesul armatei ucrainene la Marea Azov, la nord de Marea Neagră, făcând joncţiunea cu forţele separatiştilor proruşi din estul Ucrainei, a anunţat marţi purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării de la Moscova, Igor Konaşenkov, citat de France Presse şi Reuters.

Forţele separatiştilor proruşi din estul Ucrainei „au ajuns la graniţele provinciei Doneţk a Ucrainei şi s-au alăturat trupelor Federaţiei Ruse, care au luat sub control zonele ucrainene de-a lungul Mării Azov”, a declarat purtătorul de cuvânt al ministerului, Igor Konaşenkov, citat de agenţia RIA Novosti.

Marţi, „armata rusă a efectuat lovituri cu arme de înaltă precizie din mare”, a adăugat el, fără a preciza zona vizată.

Potrivit acestuia, „două aerodromuri şi trei radare de apărare aeriană au fost lovite” în Ucraina. Nu a fost vizată nicio infrastructură civilă, a asigurat el.

Anterior, Eduard Basurin, comandantul forţelor separatiste din teritoriul prorus Doneţk, a declarat că are obiectivul de a încercui „în întregime” Mariupol, oraş port strategic la Marea Azov, cu o jumătate de milion de locuitori.

Preşedintele Ucrainei către UE: Dovediţi că sunteţi de partea noastră

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut marţi Uniunii Europene să demonstreze că este de partea Ucrainei în războiul acesteia cu Rusia, la o zi după ce a semnat cererea oficială de aderare la blocul comunitar, transmite Reuters.

„Uniunea Europeană va fi mult mai puternică împreună cu noi, asta-i sigur. Fără voi, Ucraina va fi singură. Dovediţi că sunteţi de partea noastră. Dovediţi că nu ne veţi lăsa de izbelişte. Dovediţi că sunteţi cu adevărat europeni şi că viaţa va învinge moartea şi lumina va birui întunericul. Glorie Ucrainei!”, s-a adresat şeful statului ucrainean Parlamentului European într-un discurs transmis prin legătură video.

Zelenski a cerut legislativului comunitar, reunit în sesiune plenară extraordinară consacrată invaziei Rusiei în Ucraina, să susţină aderarea ţării sale la UE.

Ucraina luptă „să fie un membru cu drepturi egale în Europa”, a insistat el.

Rusia: Dacă Zelenski va da ordin ca armata să depună armele, nu vor mai fi victime

Kremlinul a declarat marţi că, dacă preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski ar da ordin trupelor ţării sale să depună armele, „nu ar mai exista victime” în Ucraina, relatează EFE.

„El poate da ordin ca armele să fie depuse, atunci nu vor mai fi victime”, a declarat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, în timpul conferinţei sale de presă zilnice.

Moscova îl consideră pe Zelenski ca preşedinte legitim al Ucrainei, a afirmat Peskov, în pofida faptului că preşedintele Vladimir Putin chemase vineri armata ucraineană „să preia puterea în propriile mâini” şi să-i înlăture de la putere pe Zelenski şi anturajul său, pe care i-a calificat drept „neonazişti şi drogaţi”, conform AFP.

Pentru moment nu este programată niciun fel de discuţie telefonică între Putin şi Zelenski, a precizat Peskov, care a mai spus că, deocamdată, este „prematur” să se facă o evaluare a rezultatului primelor negocieri între părţi, care au avut loc cu o zi înainte la graniţa belaruso-ucraineană.

Purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse a comentat şi despre avalanşa de sancţiuni pe care ţările occidentale a impus-o unor persoane şi companii ruse ca urmare a invadării Ucrainei de către Rusia, el minimalizând importanţa restricţiilor.

„Posibil, ei cred că prin sancţiuni ne vor face să ne schimbăm poziţia. Dar este clar că nu e nimic de discutat aici, nimeni nu-şi va schimba în consecinţă poziţia”, a spus Peskov, unul dintre oficialii la nivel înalt de la Moscova sancţionaţi de Occident.

„Dacă vor să pedepsească pe cineva, nu au decât să o facă”, întrucât persoanele vizate de restricţii nu au „nici bunuri, nici conturi” în Occident, a spus Peskov. „Nu sunt afectat” de sancţiuni, a insistat el când a fost întrebat dacă măsura, dispusă la adresa sa de mai multe ţări, a avut un impact asupra vieţii sale de zi cu zi.

Consiliul Europei cheamă la oprirea ‘măcelului’

Consiliul Europei, care veghează asupra respectării statului de drept pe continent, a chemat marţi Moscova să oprească „măcelul” în desfăşurare în Ucraina „imediat”, în a şasea zi a invaziei ţării de către Rusia, care şi-a intensificat ofensiva, relatează France Presse.

„În câteva zile, războiul a ucis sau rănit sute de oameni, dintre care mulţi copii”, a declarat Dunja Mijatovic, comisarul Consiliului Europei pentru drepturile omului, într-un comunicat.

„De şase zile, atacul militar rusesc împotriva Ucrainei a continuat să semene moarte şi distrugere chiar în inima Europei”, a adăugat ea, cerând ca acest „măcel” să înceteze „imediat, înainte ca alte vieţi nevinovate să fie pierdute”.

„Cel mai recent bombardament al oraşului Harkov”, al doilea ca mărime al Ucrainei, „a arătat dispreţul flagrant al forţelor ruse pentru viaţa civililor, cu zeci de persoane ucise sau rănite şi mulţi civili vizaţi, inclusiv blocuri de apartamente şi grădiniţe, luate ca ţinte de rachete neghidate şi muniţie cu fragmentaţie”, a denunţat dna Mijatovic.

„Autorităţile ruse pot face asta. Trebuie să pună imediat capăt acestui coşmar”, a subliniat ea.

Consiliul Europei reuneşte 47 de state membre, inclusiv Rusia şi Ucraina. Vineri, a doua zi după începutul ofensivei ruse asupra vecinului său ucrainean, organizaţia paneuropeană a suspendat Moscova de la orice participare în organele sale principale.

Consiliul a sancţionat deja Rusia în 2014, la scurt timp după anexarea Crimeii.

Rusia răspunde cu un rapel istoric ameninţării unui ministru francez cu războiul economic

Fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev, în prezent vicepreşedinte al Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, a reacţionat marţi după o declaraţie a ministrului francez al economiei, Bruno Le Maire, care a promis război economic şi financiar împotriva Rusiei după invadarea Ucrainei.

”Astăzi, un anume ministru francez a spus că au declarat război economic Rusiei. Supravegheaţi-vă limbajul, domnilor! Şi nu uitaţi că în istoria umanităţii războaiele economice s-au transformat adesea în războaie adevărate”, a scris Medvedev pe Twitter, potrivit Reuters.

Ministrul Bruno Le Maire declarase mai devreme la postul de radio France Info că ”vom desfăşura un război economic şi financiar total împotriva Rusiei” în urma invaziei în Ucraina.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a comentat şi el declaraţiile ministrului francez, menţionând, potrivit Interfax, că sancţiunile împotriva Rusiei au sunt ”puternic concentrate” şi acum ”toată măştile au căzut”.

Armata Belarusului a intrat în Ucraina, în regiunea Chernihiv, la nord de Kiev, anunţă Politico.  Autorităţile ucrainene au anunţat că un convoi format din 33 de „unităţi militare” (nu este clar dacă este vorba despre 33 de vehicule militare sau 33 de formaţii militare) au intrat din Belarus în Ucraina, în cursul zilei de marţi.

Secretarul general al NATO cere Rusiei să înceteze imediat războiul împotriva Ucrainei

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, l-a acuzat marţi pe preşedintele rus Vladimir Putin că a încălcat pacea în Europa şi a cerut Rusiei să înceteze imediat războiul din Ucraina, transmit Reuters şi AFP.

Stoltenberg a vizitat împreună cu preşedintele polonez Andrzej Duda baza aeriană de la Lask, în centrul Poloniei.

Cu această ocazie, el a declarat că „preşedintele Putin a distrus pacea din Europa” şi că „Alianţa condamnă invadarea brutală şi nejustificată a Ucrainei” de către Rusia.

Liderul alianţei nord-atlantice a cerut Moscovei să îşi retragă toate forţele militare din Ucraina.

El a insistat însă că NATO nu va trimite trupe sau avioane de luptă în sprijinul ucrainenilor, deoarece nu doreşte să devină parte a conflictului. „NATO este o alianţă defensivă, nu urmărim un conflict cu Rusia. Rusia trebuie să pună capăt imediat războiului, să îşi retragă toate forţele din Ucraina şi să înceapă cu bună-credinţă eforturi diplomatice”, a spus el.

„Atacul Rusiei este complet inacceptabil şi este sprijinit de Belarus”, a mai declarat Stoltenberg după întâlnirea cu şeful statului polonez.

Bombardamentele ruseşti asupra infrastructurii civile din Harkov încalcă legile războiului (UE)

”Bombardamentele ruseşti asupra infrastructurii civile din Harkov încalcă legile războiului”, a scris marţi, pe Twitter, şeful diplomaţiei europene Josep Borrell.

”UE este alături de Ucraina în aceste momente dramatice”, a adăugat el, citat de AFP.

Cel puţin 10 persoane au fost ucise şi 35 rănite marţi în urma unor lovituri cu rachete lansate de forţele ruseşti asupra centrului oraşului Harkov, al doilea oraş ca mărime din Ucraina, a declarat consilierul ministrului de interne Anton Gheraşcenko într-o postare pe reţelele de socializare.

”Molozul este în curs de curăţare şi vor fi şi mai multe victime şi răniţi”, a spus el, citat de Reuters.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a calificat drept ”crimă de război” asaltul asupra Harkov.

Unii observatori OSCE sunt blocaţi de luptele din oraşele Harkov şi Herson

Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) nu a reuşit să-şi retragă toţi monitorii din Ucraina, a anunţat marţi organizaţia, transmite DPA.

Majoritatea monitorilor OSCE din Ucraina, care cel mai recent numărau aproape 500, au părăsit ţara, dar evacuările nu au fost posibile în oraşele Harkov şi Herson, a confirmat secretariatul OSCE de la Viena.

”Din cauza activităţii cinetice în desfăşurare, printre care bombardamente şi lupte raportate, precum şi a mişcărilor liniilor frontului, echipele de monitorizare localizate în oraşele Harkov şi Herson continuă să se adăpostească în teren”, a adăugat OSCE.

De asemenea, unii observatori nu au fost evacuaţi nici din regiunile estice separatiste Doneţk şi Lugansk, unde activitatea militară este mai calmă.

OSCE a decis joia trecută să-şi încheie temporar misiunea în Ucraina în contextul invaziei militare ruse.

Misiunea specială a OSCE de monitorizare în Ucraina este una civilă, al cărei mandat este de a monitoriza şi informa comunitatea internaţională despre situaţia din Ucraina, inclusiv în zona conflictului din Donbas. Pe tot parcursul activităţii sale misiunea a jucat un rol esenţial în observarea situaţiei pe teren, raportarea incidentelor şi altor evoluţii relevante.

OSCE are 57 de state membre, între ele numărându-se Rusia, Ucraina, SUA şi toate ţările membre ale Uniunii Europene.

ONU estimează la 1 milion numărul de strămutaţi în interiorul Ucrainei

Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) estimează la 1 milion numărul de persoane strămutate în interiorul Ucrainei din cauza invaziei ruse, pe lângă sutele de mii care au fugit din această ţară, a anunţat marţi o responsabilă a Înaltului Comisariat al ONU pentru Refugiaţi (UNHCR), informează AFP.

„S-a acordat multă atenţie celor care au fugit în ţările vecine, însă este important să amintim că majoritatea oamenilor afectaţi se află în Ucraina. Încă nu avem cifre cu privire la numărul de persoane strămutate în interiorul Ucrainei, însă estimăm că este vorba de circa 1 milion de oameni care au fugit în interiorul ţării sau care se află acum într-un tren, autobuz sau maşină în încercarea de a se pune la adăpost”, a declarat Karolina Lindholm Billing, responsabilă a UNHCR pentru Ucraina, în timpul unei conferinţe de presă a guvernului suedez despre criza umanitară din Ucraina.

UNHCR depune acum toate eforturile pentru a-şi creşte ajutorul în interiorul frontierelor acestei ţări cuprinsă de război.

„Există într-adevăr o nevoie umanitare incomensurabilă”, a afirmat ea, citând în special necesitatea de a găzdui sau oferi hrană pentru strămutaţi.

În acelaşi timp, la Geneva, UNHCR a anunţat că circa 660.000 de persoane au fugit din Ucraina în ţări vecine şi că numărul creşte „în mod exponenţial”.

Ambasada Ucrainei: De duminică, 352 de persoane, inclusiv 14 copii, au fost ucise în conflictul Rusia-Ucraina

Ambasada Ucrainei la Bucureşti anunţă că, de duminică până marţi, 352 de persoane, inclusiv 14 copii, au fost ucise în conflictul Rusia-Ucraina.

Potrivit unui comunicat de presă al misiunii diplomatice, peste 1.680 de persoane au fost rănite, între acestea numărându-se 116 copii.

Doar în Kiev au fost ucişi, de la începerea conflictului până duminică, 9 civili (printre care un copil), 4 persoane a căror identitate este necunoscută şi 18 persoane care luptau pentru apărarea teritoriului.

În capitala Ucrainei au fost rănite 106 persoane, 47 civili, inclusiv 3 copii. Ambasada Ucrainei aminteşte că 16 copii au fost ucişi de la începutul invaziei.

Potrivit comunicatului misiunii diplomatice, în perioada 24-28 februarie, inamicul a pierdut 5.300 de militari, au fost distruse 29 de aeronave, 29 de elicoptere, 191 de tancuri, 816 blindate, au fost doborâte 5 drone şi au fost lovite 2 nave militare.

Primarul din Mariupol afirmă că ruşii bombardează continuu oraşul-port din sudul Ucrainei

Primarul oraşului-port Mariupol din sudul Ucrainei a declarat marţi dimineaţa că bombardamentul continuu al forţelor ruse a ucis civili şi a deteriorat infrastructura, informează Reuters.

„Avem cartiere rezidenţiale bombardate de cinci zile. Ne pisează cu artileria, ne bombardează cu GRAD (rachete de croazieră – n. red.), ne lovesc cu forţele aeriene”, a spus Vadim Boicenko într-o transmisiune în direct la televiziunea ucraineană. „Avem infrastructură civilă deteriorată – şcoli, case. Sunt mulţi răniţi. Sunt femei, copii ucişi”, a adăugat el.

Totodată, guvernatorul regiunii Doneţk, Pavlo Kirilenko, a anunţat pe Facebook că Mariupol a rămas fără curent electric după o ofensivă rusă.

„Mariupol şi Volnovaha sunt sub controlul nostru! Cele două oraşe se află sub presiunea duşmanului, dar rezistă. La Mariupol, (…) oraşul a rămas fără electricitate”, a spus el.

Un consilier al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat marţi că Rusia bombardează intenţionat oraşe, inclusiv zone rezidenţiale şi infrastructura civilă, pentru a provoca panică în rândul populaţiei.

„Vălul a căzut. Rusia bombardează direct centrele oraşelor, lansând lovituri directe de rachete şi artilerie asupra zonelor rezidenţiale şi a sediilor administraţiilor”, a spus Mihailo Podoliak, adăugând că „obiectivul Rusiei este clar – panică în masă, victime civile şi infrastructură deteriorată. Ucraina luptă onorabil”.

Zelenski semnează legea prin care scuteşte de viză combatanţi străini care vor să lupte în Ucraina

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a semnat marţi o lege care îi scuteşte de obligativitatea obţinerii unei vize pe combatanţii străini care doresc să lupte în „Legiunea internaţională” ucraineană împotriva trupelor ruse, relatează agenţia UNIAN, citată de EFE.

Măsura intră în vigoare marţi „pe toată durata legii marţiale” în ţară.

Potrivit documentului, în unitatea de luptători internaţionali pot intra cetăţeni din orice ţară, cu excepţia statelor recunoscute drept „agresoare” de către Ucraina, cum este cazul Rusiei.

Anterior, autorităţile de la Kiev au declarat că mii de persoane au trimis cereri de aderare la „Legiunea internaţională”, formată din voluntari care vor să lupte de partea Ucrainei şi împotriva Rusiei.

„Am primit mii de cereri de la străini care vor să se alăture rezistenţei împotriva ocupanţilor ruşi şi să protejeze securitatea lumii de regimul (preşedintelui rus Vladimir) Putin”, a declarat adjuncta ministrului apărării ucrainean, Hanna Maliar, într-un mesaj difuzat pe Twitter.

Zelenski a anunţat crearea legiunii duminica trecută, în a patra zi a invaziei ruse în Ucraina, declarând că toţi aceia care vor să se alăture „apărării securităţii în Europa şi în lume” pot veni în ţara sa şi să lupte „cot la cot cu ucrainenii împotriva invadatorilor secolului al XXI-lea”.

 

Oficial din Harkov – Rachete ruseşti au lovit clădirea administraţiei locale

Şeful administraţiei regiunii Harkov din Ucraina, Oleg Sinegubov, a declarat marţi că atacurile ruseşti cu rachete au lovit centrul oraşului Harkov, al doilea ca mărime din ţară, transmite Reuters.

Rachetele au lovit sediul administraţiei regionale şi mai multe zone rezidenţiale.

Sinegubov a precizat că forţele ruse au folosit la Harkov rachete de croazieră GRAD, dar apărarea oraşului rezistă.

„Astfel de atacuri sunt un genocid împotriva poporului ucrainean, o crimă de război împotriva populaţiei civile”, a afirmat oficialul într-o înregistrare video în care apare purtând vestă antiglonţ şi cască.

Imaginile au fost difuzate în mediile sociale; Sinegubov a arătat că nu se ştia încă numărul de victime. El a distribuit o filmare în care se vedea cum sediul administraţiei pe care o conduce este lovit de o rachetă care produce o explozie. Reuters nu a putut verifica în mod independent autenticitatea înregistrării respective.

Rusia numeşte oficial invazia Ucrainei „operaţiune specială”, susţinând că nu urmăreşte ocuparea de teritorii, ci distrugerea capacităţilor militare ucrainene şi capturarea unor naţionalişti periculoşi.

2.596 de ucraineni au intrat în România în ultimele 24 de ore; în scădere cu 4% faţă de ziua precedentă

Un număr de 22.596 cetăţeni ucraineni au intrat în România, în ultimele 24 de ore, cu 4% mai puţini faţă de ziua precedentă, a informat, marţi, Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră.

„În data de 28 februarie, în intervalul de 24 de ore, la nivel naţional, prin punctele de frontieră au intrat în România 76.642 de persoane, dintre care 22.596 cetăţeni ucraineni (în scădere cu aproximativ 4% faţă de ziua precedentă). Pe la frontiera cu Ucraina au intrat în România 9.660 cetăţeni ucraineni (scădere de 8,5%), iar pe la cea cu Republica Moldova au intrat 11.339 cetăţeni ucraineni (creştere de 5,4%). Pe sensul de ieşire din România au efectuat formalităţile 73.180 de persoane, dintre care 15.877 cetăţeni ucraineni (creştere de 15%)”, se arată într-un comunicat al IGPF transmis AGERPRES.

De la declanşarea acestei crize, până la data de 28 februarie, ora 24,00, la nivel naţional, au intrat în România aproximativ 89.000 cetăţeni ucraineni şi au ieşit 50.000.

„În continuare, reiterăm faptul că poliţiştii de frontieră sunt la datorie şi în permanentă legătură cu partenerii instituţionali, fiind dispuse toate măsurile necesare pentru asigurarea securităţii frontierelor României”, menţionează sursa citată.

Serviciile de informaţii britanice afirmă că ofensiva rusă către Kiev a avansat slab în ultimele 24 de ore

Ofensiva rusă către Kiev a avansat slab în ultimele 24 de ore din cauza dificultăţilor logistice, iar armata rusă şi-a intensificat atacurile de artilerie la nord de capitala Ucrainei şi în apropiere de Harkov şi Cernigov, arată ultima actualizare făcută de serviciile de informaţii britanice, scrie Agerpres.

Ministerul Apărării de la Londra, citat marţi de Reuters, afirmă totodată că folosirea artileriei grele în zone urbane dens populate „creşte cu mult riscul” de a face victime civile.

„Rusia nu a reuşit să obţină controlul asupra spaţiului aerian al Ucrainei, ceea ce a determinat reorientarea către operaţiunile de noapte în încercarea de a-şi reduce pierderile”, indică informaţiile obţinute de britanici, pe care Reuters nu a reuşit să le verifice imediat.

Update 9:07 – Armata ucraineană anunţă că a doborât mai multe avioane ruseşti

Armata ucraineană anunţă că a doborât luni mai multe aeronave militare ruseşti, transmite marţi Reuters.

În a şasea zi a invaziei, au fost doborâte cinci avioane de vânătoare şi un elicopter, scrie ziarul Ukrainskaia Pravda; informaţia corespunde cu cea de la forţele aeriene ucrainene, dar Reuters nu a reuşit să o verifice din surse independente.

Se pare că avioanele ruseşti au fost doborâte în timpul unor atacuri aeriene asupra oraşelor Vasilkiv şi Brovari din apropiere de Kiev. Tot lângă capitală, apărarea ucraineană a mai doborât un elicopter şi o rachetă de croazieră.

Aviaţia ucraineană a tras rachete şi a lansat bombe asupra blindatelor şi infanteriei ruse lângă Kiev şi Jitomir. Au fost lansate bombe în regiunea Cernigov din nord şi în oraşul Berdiansk din sud, aflat în prezent sub controlul Rusiei.

Imagini din satelit arată un convoi de vehicule militare ruse de circa 64 de km care se îndreaptă spre Kiev, informează agenţia de presă ucraineană UNIAN.

Conform datelor ONU, în invazia rusească din Ucraina au fost ucişi până acum peste 100 de civili; guvernul ucrainean afirmă că bilanţul respectiv este de fapt de peste 150 de morţi.

Update 9:00 Armata rusă este ”la porţile oraşului” Herson (primar)

Armata rusă a ajuns la porţile oraşului ucrainean Herson, în sudul ţării şi la nord de Crimeea, a declarat primarul acestui oraş, în noaptea de luni spre marţi, informează AFP.

„La porţile Hersonului, armata rusă a instalat puncte de control. Este dificil de spus cum va evolua situaţia”, a scris pe pagina sa de Facebook primarul Hersonului, Igor Kolihaev, adăugând că „Hersonul este şi rămâne ucrainean”. „Hersonul rezistă!”, a declarat el.

Armata rusă plănuia să cucerească oraşele cheie ale Ucrainei – Kiev, Harkov şi Herson – într-o „operaţiune specială” de două zile, dar blitzkrieg-ul lui Vladimir Putin a eşuat lamentabil, pentru că în cinci zile armata ucraineană a respins toate atacurile inamice asupra acestor oraşe, a relatat luni agenţia de presă Unian, citând surse din cadrul serviciilor secrete ucrainene.

Totodată, guvernatorul regional din oraşul Ohtirka (situat în nord-estul regiunii Sumî), Dmitro Jiviţki, a scris pe Facebook că peste 70 de militari ucraineni au fost ucişi când trupele ruse au bombardat baza militară din oraş, potrivit Reuters.

Forţele militare ruse au lansat joia trecută o invazie pe scară largă împotriva Ucrainei – terestră, aeriană şi navală -, cel mai mare atac al unui stat împotriva altui stat în Europa de după cel de-al Doilea Război Mondial.

Potrivit unei estimări a ONU, UE trebuie să se pregătească pentru o criză umanitară „de proporţii istorice” în Ucraina.

Atacurile armatei ruse asupra Kievului şi Harkovului au continuat în timpul nopţii

Atacurile armatei ruse asupra capitalei Kiev şi a oraşului Harkov au continuat peste noapte, transmite marţi dpa, scrie Agerpres.

La Harkov, forţele ruseşti au aruncat în aer substaţii, a declarat primarul oraşului Ihor Terekhov, citat de agenţia de presă Ukrinform.

Se pare că aceste atacuri au cauzat probleme în alimentarea cu energie electrică şi apă.

Agenţia de ştiri UNIAN a raportat distrugerea etajelor superioare a două clădiri înalte.

Informaţiile nu au putut fi verificate în mod independent.

În acelaşi timp, trupele ruse au înaintat spre capitală. Situaţia rămâne tensionată, a scris pe Facebook statul major al armatei ucrainene.

Serviciul de informaţii ucrainean a anunţat începerea unui atac asupra oraşului Herson din sudul Ucrainei.

Morţi de ambele părţi şi distrugeri în Harkov, Sumy şi în apropiere de Kiev

Ambele tabere au suferit pierderi ca urmare a atacului forţelor militare ruse în regiunea Sumy din nord-estul Ucrainei, transmite dpa.

Site-ul ucrainean anticorupţie Antikor a raportat un posibil bilanţ de 70 de decese de partea ucraineană şi un număr mare de decese de partea rusă.

În acest atac, artileria rusă a lovit o unitate militară, iar cadavrele erau recuperate de sub dărâmături, potrivit Antikor.

Agenţia de presă ucraineană UNIAN a raportat că armata ucraineană din regiunea Sumy a distrus aproximativ 100 de vehicule militare ruseşti.

De asemenea, au fost raportate victime după ce forţele ruse au bombardat oraşul Harkov din estul Ucrainei.

Într-un mesaj video pe Facebook, primarul oraşului Harkov, Ihor Terekhov, a declarat că nouă persoane au fost ucise şi 37 au fost rănite.

El a mai informat că 87 de clădiri rezidenţiale au fost avariate de bombardamentele ruseşti.

Mai multe clădiri au fost, de asemenea, distruse în atacuri cu rachete de luni seară din apropierea capitalei ucrainene Kiev.

Un cămin şi două blocuri de apartamente cu cinci etaje au fost distruse în oraşele Vasilkiv, Bila Tserkva şi Kalînivka, la sud-vest de Kiev, relatează ziarul Ukraîinska Pravda, care citează ministerul de interne.

Informaţiile nu au putut fi verificate în mod independent.

Armata ucraineană a raportat uciderea a peste 5.000 de soldaţi ruşi şi distrugerea a 191 de tancuri de la începutul războiului.

Potrivit surselor ucrainene, au fost distruse 29 de elicoptere şi 29 de avioane ruseşti.

La rândul său, ministerul rus al apărării a anunţat că trupele sale au înaintat încă 16 kilometri în interiorul regiunii Lugansk din estul Ucrainei.

De la începutul „operaţiunii speciale”, aşa cum denumeşte Moscova invadarea Ucrainei, au fost distruse peste 1.000 de obiective ale infrastructurii militare ucrainene, inclusiv peste 300 de tancuri.

Cifrele furnizate de ambele părţi nu au putut fi verificate în mod independent.

Deşi Rusia a recunoscut că a pierdut soldaţi în timpul luptelor din Ucraina, nu a comunicat un bilanţ.

Convoiul militar rusesc la nord de Kiev se întinde pe 64 de kilometri (Maxar)

Imaginile prin satelit înregistrate luni indicau prezenţa unui convoi militar rusesc la nord de capitala Kiev care se întindea pe aproximativ 64 de kilometri, mult mai lung decât cel raportat mai devreme în cursul aceleiaşi zile (27 de kilometri), transmite Reuters.

Conform informaţiilor furnizate de compania americană Maxar Technologies, au fost identificate, de asemenea, desfăşurări de forţe şi unităţi de elicoptere de atac la sol în sudul Belarusului, la mai puţin de 32 de kilometri nord de frontiera cu Ucraina.

Canada va interzice toate importurile de ţiţei din Rusia

Premierul canadian Justin Trudeau a anunţat luni interzicerea „tuturor importurilor de ţiţei” din Rusia, „o industrie de pe urma căreia au beneficiat foarte mult preşedintele Putin şi oligarhii săi”, informează AFP.

„Acest sector reprezintă mai mult de o treime din veniturile bugetului federal rus. Deşi Canada a importat doar cantităţi foarte limitate în ultimii ani, această măsură transmite un mesaj puternic”, a declarat şeful guvernului canadian în cadrul unei conferinţe de presă.

În 2019, Canada a importat 17.870 de barili de ţiţei rusesc pe zi, adică aproximativ 2,6% din totalul importurilor de petrol ale Canadei, un total care a scăzut aproape de zero în 2020, potrivit guvernului canadian.

Tot luni, Canada a anunţat un nou transport de arme către Ucraina, inclusiv arme antitanc care vor fi livrate „cât mai repede posibil”, a declarat ministrul forţelor armate, Anita Anand.

„Am văzut în ultimele zile că Putin a făcut o mare greşeală”, a spus Justin Trudeau.”S-a gândit că va fi uşor să cucerească Ucraina şi să-i captureze capitala. El a crezut că Occidentul va fi divizat şi a crezut că a plănuit toate sancţiunile pe care urma să le instituim; s-a înşelat în privinţa ambelor aspecte”, a adăugat premierul Trudeau.

Ministrul ucrainean de externe informează că SUA i-au promis ajutor suplimentar pentru a rezista în faţa Rusiei

Washingtonul a implementat deja o serie de sancţiuni în colaborare cu aliaţii occidentali pentru a limita accesul Rusiei la fonduri, investiţii sau tehnologie.

Statele Unite au furnizat Ucrainei armament în toamna anului trecut şi din nou în decembrie, iar vineri preşedintele Joe Biden a transmis Departamentul de Stat să pună la dispoziţia Ucrainei arme în valoare de până la 350 de milioane de dolari.

Ministrul ucrainean de externe informează că SUA i-au promis ajutor suplimentar pentru a rezista în faţa Rusiei

Ministrul de externe Dmitro Kuleba a declarat marţi că secretarul de stat american Antony Blinken a oferit Ucrainei, care este atacată de Rusia, mai mult sprijin sub formă de sancţiuni şi arme, transmite Reuters.

„În convorbirea noastră, secretarul Blinken a afirmat că sprijinul SUA pentru Ucraina rămâne neclintit”, a anunţat Kuleba pe Twitter.”Am subliniat că Ucraina tânjeşte după pace, dar că atât timp cât suntem sub asaltul Rusiei, avem nevoie de mai multe sancţiuni şi arme. Secretarul m-a asigurat de ambele. Ne-am coordonat următorii paşi”.

Trupele ruse din Extremul Orient rus vor fi mutate mai aproape de Europa

Trupele ruse cu baza în Extremul Orient al Federaţiei Ruse vor desfăşura exerciţii în regiunea Astrahan care se află la frontiera între Europa şi partea asiatică a Rusiei, a anunţat marţi districtul militar estic al acestei ţări, informează Interfax şi Reuters.

Trupele vor fi antrenate în deplasări pe distanţe lungi ale unităţilor militare, alături de alte sarcini, a precizat comandamentul districtului.

Forţele militare ruse au lansat joia trecută o invazie pe scară largă împotriva Ucrainei – terestră, aeriană şi navală -, cel mai mare atac al unui stat împotriva altui stat în Europa de după cel de-al Doilea Război Mondial, comasând iniţial circa 100.000 de soldaţi la frontierele sale estice pentru exerciţii.

ONU: Peste 100 de civili şi-au pierdut viaţa în războiul din Ucraina

Peste 100 de civili au murit până acum în războiul declanşat de Rusia în Ucraina, conform estimărilor Naţiunilor Unite, transmite dpa.

În plus, peste 300 de civili au fost răniţi, conform anunţului făcut luni de biroul Înaltului comisar pentru drepturile omului Michelle Bachelet.

Printre civilii care şi-au pierdut viaţa se numără cel puţin şapte copii.

„Majoritatea acestor victime au fost cauzate de folosirea armelor explozive cu arie largă de impact, inclusiv bombardamente de artilerie grea, MLRS3 şi atacuri aeriene”, conform sursei citate.

Potrivit guvernului ucrainean, numărul deceselor civile de până acum se ridică la peste 150.

 

Rusia: 6.440 de arestări după protestele împotriva războiului din Ucraina

Cel puţin 413 persoane au fost arestate în Rusia în timpul protestelor de luni împotriva războiului din Ucraina, a raportat portalul pentru drepturi civile OVD-Info, ceea ce face ca bilanţul persoanelor arestate de la începutul demonstraţiilor, joia trecută, să ajungă la 6.440, transmite marţi dpa.

Aproximativ jumătate dintre arestări, 3.126, au fost realizate în timpul protestelor organizate la Moscova, în timp ce 2.084 de arestări s-au produs la Sankt Petersburg.

Invadarea Ucrainei a scos în stradă mulţi ruşi, dar forţele de securitate sunt extrem de brutale cu demonstranţii.

Autorităţile îndeamnă populaţia să nu participe la mitinguri neautorizate, pe care le-au interzis în mod repetat, invocând inclusiv pandemia.

La 24 februarie 2022, Federaţia Rusă a declanşat o operaţiune militară pe teritoriul naţional al Ucrainei, conform agenţiilor internaţionale de presă.

Taiwan anunţă blocarea băncilor ruseşti din SWIFT şi trimite ajutoare medicale Ucrainei

Guvernul de la Taipei a anunţat că Taiwanul se va alătura deciziei mai multor ţări occidentale de blocare a băncilor ruseşti din sistemul internaţional de plăţi SWIFT şi că a trimis ajutor umanitar Ucrainei în semn de sprijin pentru „tabăra democratică” a comunităţii internaţionale, transmite Reuters.

Taiwanul susţine astfel sancţiunile impuse Moscovei îşi exprimă simpatia pentru poporul ucrainean, văzând asemănări între ce se întâmplă cu Ucraina şi ceea ce Taipei consideră că sunt ameninţări din partea Beijingului la adresa sa.

Premierul Su Tseng-chang a declarat reporterilor că Taiwanul este în pas cu partenerii săi democraţi din întreaga lume în ceea ce priveşte decizia de a sancţiona Rusia.

O decizie în mare parte simbolică, deoarece comerţul Taiwanului cu Rusia este minim.

Comisia de supraveghere financiară din Taiwan a informat luni că orice transfer către Rusia utilizează sistemul SWIFT, dar se efectuează prin bănci intermediare.

Totodată, guvernul de la Taipei a anunţat că a trimis la Kiev 27 de tone de echipamente medicale.

„Republica Chineză, Taiwan, în calitate de membru al taberei democratice a comunităţii internaţionale, este dispusă să acţioneze în spiritul ‘Taiwanul poate ajuta’ şi, pe baza consideraţiilor de natură umanitară, ţara noastră va furniza Ucrainei în timp util materiale de asistenţă medicală”, a anunţat ministerul de externe de la Taipei.

China, care revendică Taiwanul drept teritoriu propriu, nu a anunţat până acum acordarea de ajutor umanitar pentru Ucraina.

Luni, un înalt oficial al Casei Albe a anunţat că o delegaţie neoficială formată din foşti oficiali militari şi guvernamentali vizitează Taiwanul.

Această iniţiativă „trimite un semnal important cu privire la angajamentul celor două partide americane faţă de Taiwan şi democraţia sa şi demonstrează că sprijinul administraţiei Biden şi al Statelor Unite pentru Taiwan rămâne foarte puternic”, a spus ea, conform AFP.

Delegaţia, care se va întâlni cu înalţi oficiali din Taiwan, este formată din Michael Mullen, fost şef al statului major, şi foşti oficiali ai Consiliului Naţional de Securitate şi Pentagonului.

Scurt istoric al crizei din Ucraina

Criza ucraineană are un calendar care a cunoscut etape succesive încă din toamna anului 2013, pe fondul demonstraţiilor de stradă de la Kiev, când în spaţiul public au fost avansate adoptarea Acordului de Asociere al Ucrainei la Uniunea Europeană şi posibilitatea unui parcurs proeuropean al statului ucrainean.

În martie 2014, forţe militare fără însemne specifice au preluat controlul militar asupra Peninsulei Crimeea. Ulterior, pe fondul acestei prezenţe militare, a fost organizat un referendum al cărui vot a vizat apartenenţa acestui teritoriu la Federaţia Rusă. Concomitent, în martie – aprilie 2014, au început lupte în estul Ucrainei, în regiunile Donbas şi Lugansk, între forţe separatiste şi armata naţională a Ucrainei, ca urmare a proclamării acestor două regiuni drept ”republici populare autonome”. În intervalul iunie – august 2014, armata naţională ucraineană a împins avansul forţelor separatiste din cele două regiuni din est.

În septembrie 2014, este negociat, la Minsk, un acord de încetare a focului, care durează însă câteva zile, cunoscut ulterior drept ”Minsk I”. Demersurile pentru soluţionarea conflictului, întreprinse în cadrul formatului Normandia (reunind Franţa, Germania, Rusia, Ucraina), se concretizează într-un nou acord de încetare a focului în cazul crizei ucrainene, în februarie 2015, cunoscut până în prezent ca ”Minsk II”, dar care nu a fost pus pe deplin în aplicare.

Parlamentul de la Kiev votează, în iunie 2017, pentru obiectivul de politică externă vizând o viitoare aderare la NATO a Ucrainei, obiectiv confirmat de preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, în septembrie 2020.

În martie – aprilie 2021, Federaţia Rusă începe să crească prezenţa militară la graniţa sa de vest cu statul vecin Ucraina.

O primă rundă de discuţii internaţionale se desfăşoară, în iunie 2021, la Geneva, cu prilejul reuniunii desfăşurate la nivel înalt, cu participarea preşedintelui american, Joe Biden, şi a omologului rus, Vladimir Putin. Au fost abordate numeroase teme ce vizează securitatea internaţională, printre acestea numărându-se şi criza ucraineană.

Concomitent, Federaţia Rusă a continuat să sporească prezenţa militară la graniţa sa de vest, aducând forţe militare şi din alte regiuni ale teritoriului său naţional, depăşind 100.000 de soldaţi, susţinuţi de tehnică militară ofensivă grea.

La 1 decembrie 2021, şefii diplomaţiilor americană şi rusă, Antony Blinken şi Serghei Lavrov, au discutat, la Stockholm, pe marginea crizei ucrainene, fără să ajungă la un rezultat.

În decembrie 2021, Federaţia Rusă formulează un set de cereri către Statele Unite ale Americii şi către Alianţa Nord-Atlantică, în care solicită garanţii precise, printre care şi faptul că Ucraina nu va adera la Alianţa Nord-Atlantică. În context, printre acestea se mai regăsesc şi cele referitoare la încetarea extinderii NATO şi retragerea trupelor Alianţei Nord-Atlantice din statele care au aderat la organizaţie după 1997.

La 3 ianuarie 2022, au loc, la Moscova, discuţii în formatul Normandia pentru găsirea unei soluţii privind criza ucraineană.

Delegaţiile americană şi rusă, conduse de subsecretarul de stat al SUA, Wendy Sherman, şi viceministrul de externe rus, Serghei Riabkov, au discutat, la 9-10 ianuarie 2022, la Geneva, pentru găsirea unei soluţii care să continue apropierea începută odată cu întâlnirea dintre preşedinţii american, Joe Biden, şi cel rus, Vladimir Putin, din iunie 2021, din oraşul elveţian Geneva.

Pe fondul creşterii tensiunii în criza ucraineană şi al sporirii militare la graniţa de vest a Federaţiei Ruse, lideri ai statelor occidentale (Franţa, Germania, Marea Britanie, Italia) poartă o serie de discuţii la Moscova, pentru detensionarea situaţiei, cu reprezentanţi decizionali ai Federaţiei Ruse, fără să se înregistreze rezultate politico-diplomatice notabile.

Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, anunţă, la 10 februarie 2022, la Moscova, că Federaţia Rusă nu este mulţumită de răspunsul colectiv al Uniunii Europene asupra interpretării principiului indivizibilităţii securităţii europene şi doreşte răspunsuri individuale din partea ţărilor membre, după ce şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, transmisese o scrisoare administraţiei centrale de la Moscova, în numele celor 27 de state membre ale blocului comunitar, potrivit agenţiei EFE. În context, şi Alianţa Nord-Atlantică a transmis un răspuns scris către Federaţia Rusă la cererile sale avansate în decembrie 2021.

La 10 februarie 2022, Federaţia Rusă şi statul vecin Belarus desfăşoară manevre militare comune, în apropiere de zona de graniţă a Belarus cu Ucraina.

Reuniunea Consiliului NATO-Rusia, desfăşurată la 12 ianuarie 2022, la Bruxelles, abordează cu predilecţie situaţia de securitate apărută la graniţa de est a Ucrainei, pentru găsirea unei modalităţi de detensionare.

La Viena, se desfăşoară, la 13 ianuarie 2022, reuniunea Organizaţiei pentru Cooperare şi Securitate în Europa, fără să se obţină un rezultat constructiv pentru detensionarea situaţiei.

Şefa diplomaţiei germane, Annalena Baerbock, a discutat, la Moscova, la 18 ianuarie 2022, cu omologul său rus, Serghei Lavrov, pentru găsirea unei soluţii care să detensioneze situaţia şi pe marginea propunerilor Rusiei privind arhitectura de securitate europeană, potrivit agenţiei EFE. De asemenea, secretarul de stat american, Antony Blinken, şi ministrul de externe rus, Serghei Lavrov, abordează aceeaşi temă, la 21 ianuarie 2022, la Geneva, într-un nou efort diplomatic, însă fără să ajungă la un numitor comun, potrivit AFP.

La 31 ianuarie 2022, în cadrul şedinţei de la New York a Consiliului de Securitate al ONU, desfăşurată la cererea SUA, reprezentanţii rus şi american au avut un schimb de opinii pe tema trupelor comasate de Federaţia Rusă în apropierea frontierei cu Ucraina.

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, şi-a exprimat, la 14 februarie 2022, în cursul unor convorbiri telefonice separate cu miniştrii de externe rus şi ucrainean, Serghei Lavrov, respectiv Dmitro Kuleba, „profunda sa îngrijorare faţă de tensiunile crescute” între Rusia şi Occident legate de Ucraina, potrivit AFP şi EFE.

Miniştrii de externe ai statelor G7 discută, la Berlin, la 19 februarie 2022, pe marginea crizei ucrainene. În comunicatul final al reuniunii, liderii diplomaţiilor fac trimitere la ”masarea nejustificată şi neprovocată de trupe a Rusiei, cea mai mare desfăşurare pe continentul european de la sfârşitul războiului rece ce reprezintă o provocare pentru pacea globală şi securitatea internaţională”.

La 20 februarie 2022, preşedinţii francez, Emmanuel Macron, şi rus, Vladimir Putin, au convenit, telefonic, să facă tot posibilul pentru a se ajunge rapid la un armistiţiu în estul Ucrainei, potrivit Palatului Elysee, citat de AFP. Cei doi şefi de stat au căzut, de asemenea, de acord asupra „necesităţii de a privilegia o soluţie diplomatică la criza actuală şi de a face totul pentru a o obţine”, conform preşedinţiei franceze.

La 21 februarie 2022, preşedintele rus, Vladimir Putin, a condus şedinţa Consiliului Securităţii Federaţiei Ruse, având ca temă criza ucraineană. La finalul reuniunii, preşedintele rus semnează decretul prin care anunţă că Federaţia Rusă recunoaşte regiunile Doneţk şi Lugansk drept republici independente şi semnează un acord de prietenie şi colaborare cu acestea. O zi mai târziu, la 22 februarie 2022, Consiliul Federaţiei (Senatul) şi Duma de Stat au ratificat tratatele de prietenie, cooperare şi asistenţă reciprocă cu republicile separatiste proruse Doneţk şi Lugansk din estul Ucrainei, potrivit EFE.

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a afirmat, la 21 februarie 2022, într-un comunicat, că decizia Federaţiei Ruse de a recunoaşte independenţa teritoriilor separatiste ucrainene este „o încălcare a integrităţii teritoriale şi a suveranităţii Ucrainei”, indică AFP.

Ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, a anunţat, la 24 februarie 2022, că Rusia a lansat o ”invazie pe scară largă a Ucrainei”, potrivit agenţiilor DPA şi Reuters. Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunţat, la aceeaşi dată, ruperea relaţiilor diplomatice cu Rusia, după agresiunea militară împotriva teritoriului ucrainean, conform Reuters.