Ziua alegerilor în America. Prima secţie de vot a fost deschisă
Ultimele urne se vor închide mâine dimineaţă la 6.00. La miezul nopţii vor fi difuzate primele sondaje de la ieşirea de la urne. La încheierea votului va fi cunoscut preşedintele Statelor Unite pentru următorii patru ani.
Vezi aici cum se alege preşedintele SUA
Principalii doi candidaţi la alegerile prezidenţiale din Statele Unite se află aproape umăr la umăr în sondaje. Potrivit CNN, Barack Obama este creditat cu 49% din intenţiile de vot, iar Mitt Romney cu 48%. Astfel că ultima zi de campanie a fost extrem de intensă. Preşedintele în exerciţiu a rostit un ultim discurs în faţa a mii de oameni strânşi la Columbus, în Ohio.
Cele 10 state-cheie în care se decide rezultatul alegerilor prezidenţiale din SUA
Numele viitorului preşedinte al Statelor Unite ale Americii depinde de zece state puternic disputate, care au fost câştigate toate de Barack Obama în 2008, relevă AFP.
Pentru a fi aleşi, candidaţii trebuie să obţină o majoritate de 270 de mari electori.
Statele-cheie, de la cel mai mare la cel mai mic, sunt următoarele:
FLORIDA (29 de mari electori)
Este cel mai mare stat dintre cele cheie, unde campania este costisitoare. În Florida s-a decis în 2000 rezultatul cursei prezidenţiale la care au participat George W. Bush şi Al Gore, la o diferenţă foarte mică. Statul şi-a modernizat sistemul electronic de vot, dar, de la deschiderea birourilor de vot, la 27 octombrie, la acestea s-au format cozi lungi de aşteptare. Populaţia este eterogenă, formată din numeroşi pensionari, mai degrabă republicani, şi numeroşi alegători de origine hispanică (mai ales republicani) şi portoricani (majoritatea democraţi).
Media sondajelor: 48,9 la sută pentru Romney şi 47,4 la sută pentru Obama.
PENNSYLVANIA (20 de mari electori)
Câştigat în 2008 de Barack Obama, statul este divizat între centrul său rural, puternic republican, şi marile oraşe Philadelphia şi Pittsburgh, unde populaţia de culoare şi clasa muncitoare au votat în număr mare pentru Obama în 2008, oamenii fiind mobilizaţi de echipele de campanie care au mers din uşă în uşă. Exploatarea gazelor de şist şi problema fracturării hidraulice în vestul statului, pe care Mitt Romney le încurajează, reprezintă factori importanţi în această cursă.
Media sondajelor: 49,5 la sută pentru Obama şi 44,8 la sută pentru Romney.
OHIO (18 mari electori)
Statul a fost câştigat în 2008 de Barack Obama, iar în 2000 şi 2004 de George W. Bush. Ohio este prezentat frecvent drept un „microcosmos” al SUA, cu marile sale oraşe, zone industriale şi muncitori, dar şi cu zonele sale rurale, unde agricultura şi exploatarea gazelor de şist reprezintă motoarele economiei. Mitt Romney şi partenerul său de cursă Paul Ryan au petrecut aici mai mult timp decât în oricare alt stat. Barack Obama a organizat în Ohio trei mitinguri electorale cu două zile înainte de scrutinul din 2008.
Media sondajelor: 48,6 la sută pentru Obama şi 46,5 la sută pentru Romney.
CAROLINA DE NORD (15 mari electori)
În 2008, Obama şi-a adjudecat acest stat conservator din sudul SUA graţie votului din marile oraşe, cum ar fi Charlotte şi Raleigh. Restul statului este rural şi foarte conservator, un referendum care viza modificarea Constituţiei pentru a interzice căsătoriile şi orice alt tip de uniune civilă între persoane de acelaşi sex fiind aprobat de alegători în luna mai.
Media sondajelor: 50,3 la sută pentru Obama şi 46,5 la sută pentru Romney.
VIRGINIA (13 mari electori)
Victoria lui Barack Obama din 2008 a fost o premieră pentru un democrat începând din 1964 în acest stat cu tradiţie conservatoare, în care s-a aflat capitala confederată în timpul Războiului de Secesiune. Creşterea demografică rapidă din nordul statului, aflat în apropiere de Washington, le-a permis democraţilor să-şi întărească rândurile, dar Romney contează pe mobilizarea din zona Norfolk, unde numeroşii militari ar putea fi sensibili la promisiunile lui de a majora bugetul apărării.
Media sondajelor: egalitate la 47,8 la sută.
WISCONSIN (10 mari electori)
În planul lor de luptă, democraţii nu şi-au imaginat că statul Wisconsin ar putea cădea în mâinile republicanilor, dar numirea lui Paul Ryan, reprezentant al acestui stat în Congres, drept coechipier al lui Mitt Romney a schimbat datele problemei. De asemenea, guvernatorul republican Scott Walker s-a făcut cunoscut pe plan naţional prin lupta sa împotriva sindicatelor.
Media sondajelor: 49,3 la sută pentru Obama şi 47 la sută pentru Romney.
COLORADO (9 mari electori)
Tradiţional republican, acest stat cu relief muntos a atras în ultimul timp locuitori din vestul Americii, mai progresişti, şi hispanici. Democraţii şi-au organizat aici Convenţia de învestitură în 2008.
Media sondajelor: egalitate la 47,8 la sută.
IOWA (6 mari electori)
Trambulină pentru candidatura lui Obama în 2008, după victoria sa la alegerile primare în faţa lui Hillary Clinton, statul Iowa are numeroşi alegători evanghelici şi agricultori, dependenţi de subvenţiile federale. Mitt Romney a ieşit pe locul doi în Iowa la alegerile primare din ianuarie, în confruntarea cu ultraconservatorul Rick Santorum.
Media sondajelor: 49 la sută pentru Obama şi 46,7 la sută pentru Romney.
NEVADA (6 mari electori)
Puternic afectat de criza imobiliară, statul Nevada înregistrează cea mai ridicată rată a şomajului din ţară (11,8 la sută faţă de 7,8 la sută media naţională). Sprijinul populaţiei hispanice l-ar putea ajuta pe Barack Obama, dar în acest stat se află şi o comunitate mică de mormoni fidelă lui Mitt Romney.
Media sondajelor: 50 la sută pentru Obama şi 47,6 la sută pentru Romney.
NEW HAMPSHIRE (4 mari electori)
Mic stat din nord-est care nu a votat decât de două ori pentru un democrat la ultimele şase alegeri prezidenţiale, New Hampshire ar putea înclina spre Mitt Romney, care a fost un guvernator popular şi moderat al statului învecinat Massachussetts din 2003 până în 2007. În ciuda dimensiunii statului, Barack Obama şi-a făcut campanie aici de şase ori începând din iunie, iar Mitt Romney, de opt ori.
Media sondajelor: 48,8 la sută pentru Obama şi 46,8 la sută pentru Romney
Barack Obama vs. Mitt Romney: Perspective contrastante la subiectele importante
Programele celor doi candidaţi la alegerile prezidenţiale din Statele Unite ale Americii, preşedintele democrat în exerciţiu Barack Obama şi republicanul Mitt Romney, sunt contrastante, relevă AFP, care face o trecere în revistă a modului în care aceştia tratează principalele tematici electorale.
LOCURI DE MUNCĂ
Barack Obama: crearea unui milion de locuri de muncă în sectorul manufacturier până în 2016, prin încurajarea companiilor să îşi „relocheze” producţia în Statele Unite, în special prin măsuri fiscale. Dublarea exporturilor pentru a susţine piaţa muncii. Reducerea la jumătate a importurilor energetice până în 2020 prin dezvoltarea resurselor de gaze şi a energiei „verzi”.
Mitt Romney: crearea a 12 milioane de locuri de muncă prin redresarea economiei graţie scăderii impozitelor, deschiderii unor pieţe externe şi dezvoltarea resurselor petroliere şi gaziere americane.
BUGET
Barack Obama: reducerea cheltuielilor cu 4.000 de miliarde de dolari în zece ani. Din acest total, circa 1.950 de miliarde ar proveni din creşterea impozitelor pentru cei bogaţi şi eliminarea nişelor fiscale pentru companii, şi 850 de miliarde ar fi legate de economiile determinate de terminarea războaielor din Irak şi Afganistan.
Mitt Romney: plafonarea bugetului federal la 20 la sută din PIB, faţă de 24,4 la sută în 2012. Votarea unei „reguli de aur” în Constituţie. Suprimarea nişelor fiscale (neprecizate) pentru finanţarea unei scăderi generale a impozitelor. Înlocuirea unui funcţionar din doi în scopul reducerii numărului lor cu 10 la sută.
IMPOZITE
Barack Obama: majorarea baremului pentru cele două categorii de venituri de peste 208.250 de dolari. Nivelurile finale ar corespunde celor practicate înainte de mandatul lui George W. Bush (36 la sută şi 39,6 la sută). Creşterea impozitului pe profit de la 15 la 20 la sută pentru toţi. Reducerea impozitelor pentru companii de la 35 la sută la 28 la sută, respectiv 25 la sută în unele industrii.
Instaurarea „regulii Buffett”, care prevede ca persoanele cu venituri mai mari de un milion de dolari pe an să plătească un impozit de cel puţin 30 la sută.
Mitt Romney: reducerea cu 20 la sută a şase bareme de impozit pe venit; nivelul final va scădea de la 10 la 8 la sută pentru tranşa de venituri scăzute, şi de la 35 la 28 la sută pentru veniturile mai mari de 388.350 de dolari. Scăderea impozitelor pentru companii de la 35 la 25 la sută, aliniate mediei OCDE.
AVORTUL ŞI CONTRACEPŢIA
Barack Obama: preşedintele în exerciţiu, un apărător al dreptului la avort, „crede că opţiunile în privinţa sănătăţii unei femei constituie o decizie personală, luată împreună cu medicul, fără amestecul oamenilor politici”.
Mitt Romney: doreşte anularea hotărârii istorice a Curţii Supreme „Roe versus Wade” (1973), care a legalizat şi reglementat avortul în Statele Unite. El susţine interzicerea avortului cu excepţia cazurilor de viol, incest sau risc la adresa sănătăţii sau vieţii mamei. Romney va înceta să mai subvenţioneze centrele de planning familial.
DREPTURILE PERSOANELOR DE ORIENTARE HOMOSEXUALĂ
Barack Obama: a fost primul şef al Executivului american care s-a pronunţat, cu titlu personal însă, în favoarea dreptului persoanelor de acelaşi sex de a se căsători şi care a subliniat că decizia de a autoriza sau nu o astfel de căsătorie revine statelor.
Mitt Romney: se opune căsătoriei între persoane de acelaşi sex şi uniunilor civile, susţinând un amendament la Constituţie prin care căsătoria să fie definită drept o uniune între un bărbat şi o femeie. El s-a opus abrogării legii „Don’t ask don’t tell”, care interzicea accesul în armată al persoanelor care şi-au exprimat în mod deschis orientarea sexuală, dar a anunţat că nu va reveni asupra acesteia.
PEDEAPSA CU MOARTEA
Barack Obama: s-a opus anterior pedepsei cu moartea, iar în prezent el o susţine în cazul celor mai „atroce” crime, dar subliniază că trebuie să fie rar aplicată.
Mitt Romney: problema a fost rareori abordată în cursul campaniei, niciun candidat nu a propus abolirea ei. „Apreciez că pedeapsa cu moartea tinde să împiedice unele dintre cele mai groaznice crime”, a afirmat Romney.
ARME DE FOC
Barack Obama: afirmă că respectă al Doilea Amendament, dar doreşte o consolidare a verificării antecedentelor celor care cumpără de arme.
Mitt Romney: interpretează în mod strict al Doilea Amendament al Constituţiei, care protejează dreptul americanilor de a deţine arme. Se opune oricărei noi legislaţii federale care restrânge achiziţionarea de arme de foc. Candidatul republican o obţinut susţinerea puternicului grup de lobby al fabricanţilor de arme de foc (NRA).
RELIGIE
Barack Obama: credincios. Susţinător al separării bisericii de stat, el s-a declarat, „în calitate atât de cetăţean, cât şi de creştin”, „foarte ataşat” de libertatea religioasă. El afirmă că a recurs la sfatul unor lideri religioşi pentru a se orienta în misiunea sa.
Mitt Romney: s-a exprimat împotriva tentativelor de „retragere din viaţa publică a vreunei forme de recunoaştere a lui Dumnezeu”. Mormon, el se roagă în fiecare seară înainte de a merge la culcare şi îl evocă adesea pe Dumnezeu în discursurile sale, subliniind că „drepturile nu ne sunt date de către stat, ci de către Creator”.
La 6 noiembrie, americanii îşi vor alege şi membrii Congresului şi guvernatorii
La 6 noiembrie se vor organiza în SUA alegeri prezidenţiale, dar şi pentru Congres şi la nivel local, informează AFP.
În mod tradiţional, toate aceste alegeri au loc în aceeaşi zi, prima zi de marţi a lunii noiembrie. Alegătorii primesc buletine de vot foarte lungi, uneori de mai multe pagini, care includ candidaţii la prezidenţiale, pentru Camera Reprezentanţilor şi, după caz, pentru Senat, pentru adunările de stat, dar şi pentru instanţele comitatelor şi municipalităţilor.
Buletinele de vot sunt concepute şi tipărite de comitate şi state, fără intervenţia statului federal, care nu este implicat în organizarea alegerilor.
Pentru alegerea membrilor Congresului este utilizat scrutinul uninominal majoritar într-un tur. Preşedintele este ales indirect, prin intermediul marilor electori desemnaţi cu majoritate de voturi în fiecare stat. În acest caz, cel care obţine cel mai mare număr de voturi într-un stat câştigă toţi marii electori care sunt alocaţi respectivului stat.
– Camera Reprezentanţilor: Toate cele 435 de locuri ale Camerei, în prezent majoritar republicană, vor fi reînnoite pentru doi ani. Votarea are loc pe circumscripţie electorală, fiecare reprezentând circa 700.000 de locuitori. Numărul locurilor nu s-a schimbat din 1913.
– Senat: 33 de locuri (dintre care 21 deţinute în prezent de democraţi, două de independenţi care votează cu democraţii şi 10 de republicani) din 100 vor fi reînnoite pentru şase ani. Democraţii deţin în prezent majoritatea, cu 53 de locuri, luându-i în calcul şi pe cei doi independenţi. Voturile pentru Senat sunt contabilizate la nivelul întregului stat. Potrivit Constituţiei, fiecare stat dispune de doi senatori, care nu sunt niciodată aleşi în acelaşi an.
– Guvernatori: 11 state şi două teritorii – Puerto Rico şi Samoa americană, din Pacific – îşi aleg un nou guvernator. Multe state au impus o limită de două mandate, care durează adesea patru ani, dar Constituţia fiecărui stat defineşte aceşti parametri.
– Adunări locale: Vor fi reînnoite peste 6.000 de locuri în 44 de state. Toate statele – excepţie făcând Nebraska – au două camere legislative, în general un Senat şi o Cameră a Reprezentanţilor. Republicanii controlează 60 dintre cele 99 de adunări locale.
– Referendumuri: Alegătorii din 38 de state vor vota la 174 de referendumuri, pe teme diverse precum impozitele, consumul de canabis sau căsătoriile între persoane de acelaşi sex. În majoritatea cazurilor, acestea au fost propuse de adunările locale, dar circa 50 au avut la bază o iniţiativă populară.