Ziua Europei: Relaţia complicată dintre România şi UE. Ne-a luat muncitorii, ne bate comercial, dar plăteşte

Venitul anual disponibil per capita plasează România pe ultimul loc în Europa, la o distanță greu de recuperat în următorii ani: 25,9% față de țările UE 15, dar și 61,1% față de țările UE 8, arată Institutul pentru Cercetarea Calităţii Vieţii,  în Raportul “Starea Socială a României”, publicat anul acesta.

Cauzele veniturilor mici ale românilor, ar fi, spun experţii Academiei Române în raportul citat, prăbușirea sferelor cu munci cu valoare ridicată (dezindustrializarea), tehnologia depășită în multe domenii și în special, management deficitar.

Ei atrag atenţia că se ignoră însă și un factor politic: întreaga tranziție a fost dominată de politica salariului mic.

Raportul sugerează mai departe că modul în care au fost atrase investiţiile străine (unde UE este lideră detaşat în România) a contribuit la veniturile scăzute ale românilor. “Un nivel redus al salariilor a fost considerat a fi un factor cu efect pozitiv asupra creșterii economice: atrage investiții, mai ales din străinătate. Politica pro-profit, complementar cu prăbușirea capacității de negociere a angajaților, explică situația actuală a raportul dintre muncă și profit. Ponderea profitului în totalul valorii nou create în 2014 era de 62,2% și 37,8% a salariilor. Prin comparație, UE18 are 40,9% profit/ 59% salarii, iar UE 8 are 39% profit/ 61% salarii, distribuția este inversă”, scriu academicienii.

Veniturile foarte mici ne-au pus la coada clasamentului standardului de viaţă în UE. Problema este cunoscută la Bruxelles. Site-ul Comisiei europene ne pune pe penultimul loc la standardul de viaţă, după noi fiind doar vecinii bulgari.

Standardele de viaţă pot fi comparate raportând preţul unui pachet de bunuri şi servicii la venitul din fiecare ţară, prin folosirea unei monede noţionale comune numită standardul puterii de cumpărare (SPC). Comparând PIB-ul pe cap de locuitor exprimat în SPC obţinem o imagine de ansamblu a standardelor de viaţă în UE.

Cumpărăm mai mult de la Uniune decât cumpără ea de la noi 

Valoarea schimburilor intracomunitare de bunuri (Intra‐UE28) în anul 2016 a fost de 43078,5 milioane euro la expedieri şi de  51948,2 milioane euro la introduceri, reprezentând 75,1% din total exporturi şi 77,1% din total importuri. Astfel UE este de departe cel mai important partener comercial al României. De mulţi ani, balanţa noastră comercială cu blocul comunitar a fost dezechilibrată în favoarea UE.

Soldul lunar mediu al deficitului balanţei comerciale cu UE în perioada 2013-2017 a fost de circa 650 de milioane de euro.

La nivelul lunii februarie 2017, ultima raportată, era de 538 de milioane de euro.

Sumele primite/vărsate la bugetul UE

Instituţiile centrale ale Uniunii conduc o politică de sprijinire financiară a României. Contribuțiile financiare ale statelor membre la bugetul UE sunt repartizate în mod echitabil, în funcție de mijloacele disponibile. Cu cât este mai dezvoltată economia unei țări, cu atât este mai mare contribuția sa.

Relația financiară dintre România și UE în 2015, a arătat aşa:

• Cheltuielile UE în România: 6,538 miliarde EUR

• Cheltuielile UE în România, ca procent din venitul național brut (VNB) al acestei țări: 4,15 %

• Contribuția României la bugetul UE: 1,319 miliarde EUR

• Contribuția României la bugetul UE, ca procent din VNB: 0,84 %

Cele mai importante sume primite de la UE sunt subvenţiile pentru agricultură, aşa-numitele plăţi directe. Spre 30% din terenurile agricole din România sunt deţinute de cetăţeni UE

Românii plecaţi în UE, principalii “investitori străini”

Piaţa liberă a muncii din UE are două efecte majore asupra României. Primul este golirea pieţei muncii din România de personal calificat şi tânăr, iar al doilea, alimentarea ţării cu bani din remiteri.

Peste 3,4 milioane de români au părăsit ţara pentru a munci în străinătate, în special în UE, spune Organizaţia Naţiunilor Unite, făcând din România, al patrulea cel mai mare furnizor de emigranţi din Europa. 17% din populaţie a dispărut în ultimii 25 de ani pe această cale. 

Însă există şi o parte plină a paharului. Banca Naţională a României a calculat că românii plecați la muncă în străinătate au trimis în țară circa 3,15 miliarde de euro în 2016, în creștere cu 13,2% față de anul anterior. reiese din datele comunicate de, la solicitarea. Suma este comparabilă cu cele patru miliarde de euro, cât reprezintă investițiile străine directe atrase de România anul trecut, scrie NewMoney.

În fapt, în cinci din ultimii zece ani, valoarea remiterilor a depășit-o pe cea a investițiilor făcute de multinaționale. Remiterile diasporei au atins în 2016 cel mai ridicat nivel din 2009, când acestea au însumat 3,5 miliarde de euro, jumătate din cât erau înainte de criză.