Ziua moţiunii PSD contra PSD. Tot ce trebuie să ştii despre votul din Parlament – LIVE TEXT

LIVE TEXT:

UDMR nu participă la moţiunea de cenzură

Senatorul UDMR Cseke Attila a anunţat, miercuri, că parlamentarii formaţiunii nu participă la dezbaterea şi la votul moţiunii de cenzură.

‘Grupurile parlamentare UDMR nu vor participa la vot şi la procedura de dezbatere a acesteia’, a precizat senatorul, în plenul Parlamentului.

Ponta: Vom avea Guvernul Grindeanu II; am vorbit cu Tăriceanu şi Dragnea să găsim o soluţie, nu am găsit-o

Deputatul Victor Ponta a declarat miercuri că va vota la moţiunea de cenzură cu convingerea că la final va exista un Guvern Grindeanu II.

”Voturile nu le are nimeni, le are fiecare parlamentar în parte. Voi vota la vedere împotriva moţiunii de cenzură. Voi vota cu convingerea că, după moţiune, vom avea un Guvern Grindeanu II, (…) neajungând din nou la Palatul Cotroceni pentru ca preşedintele să decidă. (…) Este de departe cea mai ciudată şi mai urâtă situaţie în ultimii 14 ani. (…) Am vorbit cu Tăriceanu şi Dragnea să găsim o soluţie. Nu am găsit-o”, a spus Ponta, la Parlament.

Grindeanu: Am avut o întâlnire cu Dragnea; mi-a cerut să demisionez; nu este posibil

Premierul Sorin Grindeanu a declarat, miercuri, că a avut o întâlnire cu preşedintele PSD, Liviu Dragnea, care i-a cerut să demisioneze, menţionând că acest lucru nu este posibil.

”Nu am avut întâlnire cu domnul Tăriceanu, am avut cu domnul Dragnea. Am încercat, cum am spus în toate aceste zile, să găsim o soluţie. Dânsul continuă să rişte, cerând să demisionez înainte de a intra în sala de vot. Lucrul ăsta nu este posibil, aşa că mergem la vot”, a spus Sorin Grindeanu.

În opinia acestuia, moţiunea nu va trece.

Dragnea, întrebat despre o posibilă discuţie cu Grindeanu: A fost o discuţie privată pe care nu vreau să o comentez acum

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a afirmat, miercuri, întrebat dacă a discutat cu premierul Sorin Grindeanu, că este vorba despre o discuţie privată pe care nu vrea să comenteze.

‘A fost o discuţie privată pe care nu vreau să o comentez acum’, a spus Dragnea, întrebat dacă s-a văzut sau a discutat telefonic cu premierul Sorin Grindeanu în cursul zilei de miercuri.

Cătălin Ivan: Asistăm neputincioşi la teleormanizarea României; e timpul să ne trezim

Europarlamentarul Cătălin Ivan susţine că în această perioadă ‘asistăm la teleormanizarea României’, afirmând că preşedintele PSD, Liviu Dragnea, ‘încearcă să pună stăpânire pe toate instituţiile statului, promovând non-valori’.

‘Celor care vor vota astăzi la moţiunea lui Dragnea împotriva PSD le mai zic doar câteva lucruri. Nu doar Bădălău va fi cu ochii pe votul vostru. Milioanele de români care au votat în decembrie şi-au văzut votul confiscat de această grupare mafiotă. Europa se uită siderată cum un singur om, mai rău decât în Ungaria, încearcă să pună stăpânire pe toate instituţiile statului promovând non-valori, având obedienţa faţă de şef drept singură mare calitate’, a scris miercuri Cătălin Ivan pe Facebook.

Europarlamentarul îi îndeamnă pe social-democraţi să lase frica deoparte şi să se gândească la cei care i-au votat.

‘Asistăm neputincioşi la teleormanizarea României. Viorica Dăncilă propunere de premier?!!! Carmen Dan?!!! Sevil Shhaideh – Dumnezeul dezvoltării României?!!! Este timpul să ne trezim. PSD are oameni infinit mai bine pregătiţi care pot să guverneze această ţară. Să nu vă fie frică de privirea atentă a lui Bădălău. Să vă fie teamă că familiile voastre, prietenii, vecinii, rudele, cei care v-au votat se vor uita cu emoţie şi speranţa la votul fiecăruia dintre voi’, a mai spus Cătălin Ivan.

Rovana Plumb: Voi vota cum s-a solicitat în discuţia de la grupul parlamentar

Deputatul social-democrat Rovana Plumb a declarat miercuri, înainte de începerea dezbaterii moţiunii de cenzură, că va vota aşa cum s-a decis în şedinţa de la grupul parlamentar.

Întrebată cum va vota, Rovana Plumb a răspuns: ‘Voi vota exact cum s-a solicitat şi cum s-a votat acum în discuţia din grup’.

Ea a spus că va vota aşa cum a procedat de 23 de ani ca membru de partid şi anume cum îi dictează conştiinţa.

‘Aşa cum am procedat de 23 de ani membră a acestui partid voi vota cum îmi dictează conştiinţa pentru partid, pentru ţară. Trebuie să ne concentrăm pe guvernare cu toată seriozitatea. România are nevoie de stabilitate, România are nevoie ca fiecare dintre români să fie mai buni şi de asemenea PSD întotdeauna va fi un partid unit. Ceea ce pot să vă spun în momentul de faţă este că sunt membră a acestui partid de peste 20 de ani, voi vota pentru stabilitatea acestei ţări, voi fi întotdeauna membru al acestui partid şi pe cale de consecinţă voi vota cu toată conştiinţa mea’, a afirmat Rovana Plumb.

Întrebată dacă a discutat în aceste zile cu Victor Ponta, Rovana Plumb a afirmat că a avut discuţii, însă acestea rămân confidenţiale. Deputatul PSD a spus că stabilitatea poate fi asigurată de coaliţia PSD-ALDE care în decembrie 2016 ‘a căpătat votul de încredere a milioane de români’.

‘Avem obligaţia să ne concentrăm pe guvernare’, a spus Rovana Plumb.

Orban: Personal, îmi doresc ca PSD-ul lui Dragnea să trimită acasă PSD-ul lui Grindeanu

Preşedintele PNL, Ludovic Orban, a declarat, miercuri, la Parlament, că liberalii sunt pregătiţi de guvernare şi spune că, personal, îşi doreşte ca ”PSD-ul lui Dragnea să trimită acasă PSD-ul lui Grindeanu”.

”PNL este pregătit să ajungă la guvernare, dar nu vrem să ajungem pe uşa din dos, ci cu susţinerea cetăţenilor. Mergem în sală şi nu votăm moţiunea PSD. (…) Personal, îmi doresc ca PSD-ul lui Dragnea să trimită acasă PSD-ul lui Grindeanu. (…) Stăm în sală şi nu votăm”, a spus Orban, la Parlament.

 Orban: Toţi parlamentarii liberali vor respecta decizia de a fi prezenţi şi a nu vota moţiunea

Preşedintele PNL, Ludovic Orban, a anunţat, miercuri, că parlamentarii PNL vor respecta decizia de a fi prezenţi la moţiunea de cenzură şi de a nu o vota.

‘Parlamentarii PNL vor respecta decizia Biroului Politic. Vom fi prezenţi şi nu vom vota. Am avut discuţii zilele trecute cu toţi parlamentarii PNL. Sigur că unii mi-au povestit că au fost abordaţi de diverşi emisari şi din partea partidului de guvernământ cu diverse oferte de toate felurile, dar au fost întâmpinaţi toţi aceşti emisari cu un refuz cât se poate de clar. Nădăjduiesc să nu ajungem în nicio situaţie de genul acesta (ca liberali să voteze moţiunea – n.r.), pentru că PNL este un partid de caracter cu oameni serioşi’, a declarat Orban, înaintea şedinţei de grup a liberalilor.

Moţiunea de cenzură ‘România nu poate fi confiscată. Apărăm democraţia şi votul românilor’ urmează să fie dezbătută şi votată miercuri în plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului.

Meleşcanu: Votez împotriva prim-ministrului, nu a activităţii mele ca ministru

Senatorul Teodor Meleşcanu, ministru demisionar al Afacerilor Externe, a declarat, miercuri, înaintea şedinţei grupurilor reunite ale PSD şi ALDE, că votul său la moţiunea de cenzură va fi împotriva prim-ministrului Sorin Grindeanu şi nu împotriva activităţii sale ca ministru.

Întrebat dacă va vota împotriva activităţii sale ca ministru de Externe, Meleşcanu a spus :’Nu e împotriva activităţii mele, în niciun caz. E împotriva primului-ministru’.

––––––––––––––––––––––––––

Pentru ca moţiunea să treacă, este nevoie ca miercuri 233 de parlamentari să voteze în favoarea acesteia. Şansele de succes ale moţiunii de cenzură sunt greu de evaluat. PSD şi ALDE au împreună 247 de parlamentari, însă este posibil ca o parte dintre aceştia să i se alăture lui Sorin Grindeanu, scrie News.ro.

Premierul Sorin Grindeanu se află în situţia inedită în care se va prezenta în faţa Parlamentului pentru testul votului de încredere cu o bancă ministerială aproape goală, întrucât cvasitotalitatea miniştrilor şi-au anunţat demisiile din Guvern. Singurul care i-a rămas alături din echipa iniţială este ministrul Comunicaţiilor, Augustin Jianu, la care se adaugă Victor Ponta, numit secretar general al Guvernului în locul lui Mihai Busuioc.

Şedinţa va debuta cu o nouă lectură a textului moţiunii de cenzură, aceasta fiind citită prima dată în plen duminica trecută. PSD şi ALDE au finalizat, duminică la prânz, textul moţiunii de cenzură, document care are puţin peste trei pagini şi care se intitulează ”România nu poate fi confiscată! Apărăm democraţia şi votul românilor”.

În moţiune se menţionează că, la cinci luni de la instalarea Guvernului, coaliţia de guvernare a făcut o evaluare a activităţii Executivului, în urma căreia a decis să retragă sprijinul politic acordat Cabintelui. Decizia a dus la demisia a 25 din cei 27 de membri ai Cabinetului, care au înţeles ”corect reponsabilitatea politică ce le revine în cadrul unei democraţii constituţionale”, menţionează textul.

Documentul vorbeşte în continuare de ”Guvernul” Ponta-Jianu-Grindeanu, pe care îi acuză de dispreţ faţă de regulile democratice ale funcţionării instituţiilor.

Iniţiatorii susţin că nu este vorba despre o moţiune PSD-ALDE, ci despre ”un act de responsabilitate politică pe care trebuie să îl facă Parlamentul României pentru a prezerva constituţionalitatea funcţionării democratice a statului, respectarea legii şi a votului cetăţenilor României”.

După citirea din nou în plen a textului, Sorin Grindeanu va prezenta poziţia guvernului său faţă de moţiune, după care va urma dezbaterea în plen, fiecărui grup parlamentar fiindu-i atribuit un număr de minute stabilite, în funcţie de ponderea sa, iar la final premierul va avea din nou cuvântul, înainte de a se trece la vot.

Moţiunea de cenzură împotriva Guvernului Grindeanu este semnată de 222 parlamentari de la PSD şi ALDE. De la PSD, deputaţii Victor Ponta şi Alin Văcaru au refuzat să semneze. De asemenea, 11 deputaţi PSD nu au fost prezenţi duminică. De la ALDE, lipsesc trei semnături. Pentru ca moţiunea să treacă, este nevoie ca miercuri 233 de parlamentari să voteze în favoarea acesteia.

Şansele de succes ale moţiunii de cenzură sunt greu de evaluat. PSD şi ALDE au împreună 247 de parlamentari, însă este posibil ca o parte dintre aceştia să i se alăture lui Sorin Grindeanu.

În acest moment, PSD are 221 de parlamentari, PNL are 98, USR are 43, UDMR are 30, ALDE are 26, PMP 26, minorităţile au 17, iar alţi 3 parlamentari sunt neafiliaţi. PSD şi ALDE au astfel împreună 247 de parlamentari, peste numărul necesar pentru a dărâma Guvernul, însă nu se ştie cu certitudine numărul celor nemulţumiţi de decizia luată de Comitetul Executiv Naţional de a retrage încrederea PSD în propriul guvern, în urma evaluării iniţiate de către Liviu Dragnea şi prezentată, săptămâna trecută, membrilor CExN de către Darius Vâlcov.

În aceste circumstanţe, Liviu Dragnea a început negocierile cu UDMR pentru a se asigura că moţiunea va trece şi cu voturile Uniunii, însă concesiile pe care era dispusă PSD să le facă pentru aceste voturi au provocat nervozitate printre parlamentarii PSD din Transilvania şi nu numai. Chiar dacă negocierile nu s-au finalizat, mai mulţi parlamentari social-democraţi s-au arătat nemulţumiţi de perspectiva instituirii zilei de 15 martie ca Ziua Maghiarilor din Români şi de scăderea pragului de la 20% la 10% de la care ponderea unei minorităţi într-o localitate impune folosirea în administraţie şi a limbii respectivei minorităţi.

În plus, negocierile cu UDMR nu au avut rezultatul scontat astfel că, marţi după-amiază, preşedintele Kelemen Hunor a anunţat că parlamentarii Uniunii nu vor participa la plenul reunit în care se va vota moţiunea de cenzură. „Liviu Dragnea (speriat ca nu are voturile colegilor săi ca să treacă moţiunea PSD contra PSD) s-a hotărât să folosească aseară voturile UDMR ca şi «glonţ de argint»! Azi şi-a tras «glonţul de argint» fix în propriul picior! Şi în picioarele PSD!”, a scris Victor Ponta pe Facebook după ce UDMR a anunţat că nu va vota moţiunea de cenzură a PSD.

Preşedintele PMP, Traian Băsescu, a anunţat marţi că senatorii şi deputaţii partidului pe care îl conduce nu vor participa la şedinţa de plen reunit de miercuri în care va fi dezbătută şi votată moţiunea de cenzură depusă de PSD şi ALDE împotriva prim-ministrului Sorin Grindeanu.

”Poziţia noastră pentru mâine: nu vom participa, nu vom fi în sală la dezbaterea moţiunii şi nici la vot dacă el se va da mâine. După părerea mea, PSD nu are voturile cu care sa treacă moţiunea de cenzură. Vom participa însă la numărătoarea voturilor, vom avea un reprezentant în comisia de numărare pentru a participa la securizarea votului de la moţiunea de cenzură”, a declarat Traian Băsescu.

El a mai spus că PSD şi ALDE au încercat să încerce 12 parlamentari PMP să susţină prin vot moţiunea de cenzură, însă cu un succes minim. ”Au reuşit să-l convingă pe domnul Octavian Goga să se înscrie în PSD contra promisiunii că îl vor face preşedinte al organizaţiei PSD Covasna şi pentru soţie o funcţie la Transelectrica sau funcţia de subprefect în Covasna”, a mai spus liderul PMP.

Celelalte două partide de opoziţie, PNL şi USR, au anunţat că vor fi prezente în sala de plen, dar nu vor participa la vot. Preşedintele interimar al USR, Elek Levente, a anunţat, sâmbătă, că parlamentarii partidului nu vor vota la moţiunea de cenzură iniţiată de către PSD împotriva guvernului Grindeanu, USR susţinând că singura ieşire onorabilă din criză ar fi convocarea alegerilor anticipate întrucât PSD şi-a pierdut credibilitatea.

”USR nu va participa la votul pentru moţiunea de cenzură, pentru că noi considerăm că este un circ care s-a produs între două găşti, mai precis între Dragnea şi Grindeanu. Nu vrem să intervenim în acest circ. Cetăţenii nu sunt prezenţi în această dezbatere. Este o bătălie între hoţi şi incompetenţi şi noi nu vrem să participăm la această luptă internă a lor”, a declarat preşedintele interimar al USR, Elek Levente.

Aceeaşi decizie au adoptat şi liberalii. Preşedintele PNL, Ludovic Orban, a explicat pe Facebook motivele prezenţei parlamentarilor liberali în sala de plen la votul moţiunii de cenzură, afirmând că nerealizarea cvorumului la moţiune îl avantajează pe Liviu Dragnea, iar ”bătăliile se câştigă pe câmpul de luptă, nu părăsindu-l”.

”Bătăliile se câştigă pe câmpul de luptă, nu părăsindu-l. Oamenii ne-au votat ca să le apărăm interesele. Suntem prezenţi pentru a împiedica fraudarea voturilor şi pentru a ne exprima poziţia critică faţă de aceste două capete ale hidrei, Dragnea şi Grindeanu. Nerealizarea cvorumului este în interesul lui Dragnea, pentru că nu duce la căderea moţiunii, ci la amânarea dezbaterii şi a votului. În acest fel, Dragnea poate câştiga timp pentru a mai cumpăra voturi de susţinere”, a scris Orban.

El a răspuns astfel criticilor din mediul online potrivit cărora PNL ar contribui la asigurarea cvorumului de şedinţă necesar votării moţiunii. ”Vă intreb şi eu: ce s-ar fi întamplat dacă noi am fi ieşit din sălile de şedinţă în timpul dezbaterii legilor care au făcut parte din trocul trădării dintre Dragnea şi UDMR? Prin urmare, vom fi toţi prezenţi în sală şi niciun parlamentar PNL nu va vota”, a explicat preşedintele PNL.

Şi Ludovic Orban a reclamat tentative de racolare de către PSD şi ALDE a unor parlamentari liberali, susţinând chiar că unora li s-au oferit posturi de miniştri într-un prezumtiv cabinet PSD-ALDE format după căderea guvernului Grindeanu. ”S-au dat telefoane, s-au făcut oferte, s-au făcut presiuni. Inclusiv liderul ALDE a ajuns să dea telefoane şi să facă oferte (…) Li s-au oferit unor colegi de-ai noştri posturi de miniştri, de preşedinţi de filială”, a declarat Orban.

În ceea ce-i priveşte pe cei 17 deputaţi ai minorităţilor naţionale, înclinaţi în mod tradiţional să sprijine majoritatea parlamentară, acum au decis să voteze fiecare după cum îi dictează conştiinţa.

”Grupul a hotărât ca fiecare membru al grupului să voteze aşa cum crede de cuviinţă. Vom fi prezenţi cu toţii pentru că neprezentarea reprezintă şi ea o formă de a vota şi niciunul dintre noi nu va şti cum votează colegul lui. Toţi vor vota, sigur, cele trei variante: pentru, contra, abţineri. Niciunul dintre noi, însă, nici eu, nu va şti cum votează celălalt coleg al lui, ca în felul acesta grupul să treacă protejat printr-o încercare la care n-a avut absolut niciun fel de contribuţie”, a declarat Varujan Pambuccian.

Istoricul moţiunilor de cenzură din 1990 şi până acum

La adresa guvernelor post-decembriste, au fost depuse, până în prezent, 34 de moţiuni de cenzură. Singura legislatură în care nu s-a depus nicio moţiune de cenzură a fost cea din perioada 1990-1992.

Doar două dintre ele au fost adoptate de Parlament. La 13 octombrie 2009, moţiunea de cenzură ’11 împotriva României’, iniţiată de PNL şi UDMR şi susţinută de PSD, a fost adoptată de Parlament cu 254 de voturi pentru şi 176 împotrivă, astfel încât Guvernul Boc I a fost demis.

A doua a fost depusă de Uniunea Social Liberală (PSD şi PNL) la 18 aprilie 2012 şi intitulată ”Opriţi Guvernul şantajabil. Aşa nu, niciodată”. A fost îndreptată împotriva Guvernului Mihai-Răzvan Ungureanu, fiind adoptată la 27 aprilie 2012. În favoarea moţiunii au fost exprimate 235 voturi, iar 9 parlamentari au votat împotrivă. Pentru adoptare, moţiunea de cenzură avea nevoie de 231 de voturi, adică jumătate plus unu din numărul total al parlamentarilor (460). Guvernul Ungureanu fusese învestit de Parlament în urmă cu 78 de zile, la 9 februarie, cu 237 de voturi pentru şi două împotrivă.

Legislatura 1992-1996

Au fost depuse cinci moţiuni.

Prima, depusă la 14 martie 1993 de 122 de parlamentari, s-a referit la Strategia de reformă economico-socială a programului de guvernare. A doua, depusă la 31 august 1993 de 150 de parlamentari, s-a referit la raportul preliminar al comisiei pentru cercetarea unor cazuri de corupţie. A treia moţiune de cenzură s-a referit la falimentul politicii economice a Guvernului şi pierderea totală a credibilităţii. A fost depusă la 7 decembrie 1993 de 187 de parlamentari.

A urmat o moţiune de cenzură înregistrată la 22 iunie 1994 şi semnată de 141 de deputaţi şi senatori. S-a referit la nerespectarea Constituţiei, depunerea proiectului bugetului de stat pe anul 1994 cu întârziere de 7 luni. În sfârşit, cea de-a cincea o fost depusă la 13 decembrie 1994 de 164 de parlamentari care au reclamat stoparea privatizării, scăderea nivelului de trai, manifestaţia de protest de la Reşiţa.

Legislatura 1996-2000

S-au înregistrat patru moţiuni de cenzură.

Prima, depusă la 29 mai 1997, a fost semnată de 140 de deputaţi şi senatori care au acuzat incapacitatea Guvernului Ciorbea de a guverna ţara. A doua, din 5 iunie 1997, semnată de 143 de parlamentari, a vizat angajarea răspunderii Guvernului asupra Programului de măsuri privind reforma globală. Următoarea, din 17 decembrie 1998, semnată de 143 de parlamentari, s-a referit, din nou, la incapacitatea guvernului de a guverna ţara. În sfârşit, moţiunea de cenzură din 15 mai 1999, semnată de 158 de senatori şi deputaţi, a criticat angajarea răspunderii Guvernului asupra Proiectului de lege privind accelerarea reformei.

Legislatura 2000-2004

În acest interval au fost depuse doar două moţiuni de cenzură.

Prima, la 18 decembrie 2001, semnată de 189 de senatori şi deputaţi, s-a referit la Angajarea răspunderii Guvernului asupra Declaraţiei de politică generală privind bilanţul primului an de guvernare. Cea de-a doua, din 27 martie 2003, afirma că ”Mafia sufocă România – Corupţia Guvernului PSD sărăceşte România”.

Legislatura 2004-2008

S-au înregistrat şase moţiuni de cenzură.

Prima a fost depusă la 16 iunie 2005 de 133 de parlamentari şi a vizat ceea ce, în opinia semnatarilor, era dictatura şi incompetenţa Guvernului Tăriceanu împotriva integrării europene a României. A urmat ”Anti-reforma sănătăţii”, moţiune semnată de 160 de parlamentari şi depusă la 15 februarie 2006. Cea de-a treia a fost ”Guvernul Tăriceanu – Fapte şi Minciuni”, semnată de 123 de parlamentari şi depusă la 21 iunie 2006. În opinia celor 119 parlamentari care au semnat cea de a patra moţiune de cenzură, din 4 iunie 2007, ”Guvernul Tăriceanu trebuie să plece”.

La 24 septembrie 2007, 140 de deputaţi şi senatori au depus moţiunea ”1000 de zile de haos. Sfârşitul guvernării de dreapta”. Ultima moţiune a legislaturii a fost ”Educaţia rămâne, guvernul pleacă”, semnată de 130 de parlamentari şi depusă la 29 octombrie 2008.

Legislatura 2008-2012

A fost legislatura cu cele mai multe moţiuni de cenzură depuse, în număr de 11.

Prima a fost ”Marea păcăleală PDL-PSD”, semnată de 124 de parlamentari şi depusă la 4 mai 2009. Cea de-a doua, ”Guvernul PDL-PSD a hotărât: Decât muncă fără rost, mai bine puţin şi prost’, a fost depusă la 17 septembrie 2009.

A urmat ”11 împotriva României”, la 6 octombrie 2009, prima astfel de moţiune adoptată de Parlamentul României. La 8 iunie 2010, a fost depusă moţiunea de cenzură ”Opriţi genocidul social!”.

A cincea moţiune de cenzură a legislaturii s-a intitulat ”Moţiunea României majoritare, moţiune populară”, depusă la 18 octombrie 2010. O moţiune de cenzură care nici nu a mai fost dezbătută fusese depusă la 29 octombrie 2010, intitulată ”Legea Educaţiei Naţionale, o lege anti-educaţie şi anti-românească” şi semnată de 137 de parlamentari. La 15 decembrie 2010, a fost depusă moţiunea de cenzură ”Legea privind salarizarea în anul 2011 – ultima ‘ţeapă’ trasă românilor de guvernarea Băsescu-Udrea-Boc”.

În data de 16 decembrie 2010, a fost depusă o moţiune ce nu a mai fost votată, numită ”Legea salarizării guvernului iresponsabil”. A urmat moţiunea cu titlul ”Codul Boc – salarii mici, şomaj mare, firme falimentate’, din data de 8 martie 2011. Tot în 2011, dar la 15 decembrie, a fost depusă moţiunea de cenzură ”După 22 ani, Democraţia este în pericol.”

În sfârşit, la 18 aprilie 2012, a fost depusă a doua moţiunea de cenzură ce avea să fie adoptată de Parlament, intitulată ”Opriţi Guvernul şantajabil. Aşa nu, niciodată!’.

Legislatura 2012-2016

În legislatura începută în 2012, au fost depuse patru astfel de moţiuni. Prima datează din 13 mai 2014 şi s-a numit ”Opriţi Guvernul Ponta 3 – Guvernul corupţiei, demagogiei şi minciunii!”. A doua a fost depusă la 12 septembrie 2014, fiind intitulată ”Victor Ponta pune în pericol statul de drept! Opriţi fraudarea alegerilor de către PSD!”.

La 5 iunie 2015, a fost înregistrată moţiunea de cenzură cu titlul ”Victor Ponta demis pentru exces de putere prin blocarea alegerilor. Dreptul la vot nu e o lozincă!”. Cea de-a patra datează din 21 septembrie 2015, purtând titlul ”Alege între România şi Ponta, un premier compromis. Demite-l pe Victor Ponta”.

Legislatura 2016-2020

Prima moţiune de cenzură împotriva Guvernului Sorin Grindeanu a fost depusă la 1 februarie 2017, de către parlamentari PNL şi USR, în contextul adoptării de către Guvern a OUG referitoare la modificările Codurilor penale. Intitulată ‘Guvernul Grindeanu – Guvernul sfidării naţionale. Nu legalizaţi furtul în România’, moţiunea a fost respinsă la 8 februarie, cu 161 de voturi ‘pentru’ şi 8 ‘împotrivă’. Pentru a fi adoptată, moţiunea ar fi trebuit să întrunească cel puţin 233 de voturi.