Ziua Z pentru Petrotel. De ce ar închide ruşii de la Lukoil cea de-a treia rafinărie a României UPDATED

Implicaţi în cel mai mare scandal de evaziune fiscală din România ultimii ani, ruşii de la Lukoil au ameninţat din nou , de data aceasta cu subiect şi predicat, că închid Petrotel, unitatea de rafinare pe care o deţin în România, la Ploieşti. Anunţul a fost făcut făcut de primvicele Lukoil, Vladimir Nekrasov, venit la Bucureşti pentru discuţii.

„Ne-am întâlnit astăzi cu vicepremierul şi ministrul energiei. Am raportat situaţia curentă. Înţelegem foarte bine că nu au dreptul să intervină. Lor de asemenea le pare rău că în cazul opririi rafinăriei va trebui să revizuiască bugetul de stat în direcţia reducerii veniturilor din taxe şi impozite”, a declarat Nekrasov într-o conferinţă de presă ţinută la sediul din Ploieşti al rafinăriei Petrotel Lukoil. Conturile şi activele rafinăriei, inclusiv stocul de marfă, sunt sechestrate de procurori, în cadrul anchetei în care societatea Petrotel Lukoil este bănuită că ar fi fraudat statul cu 230 de milioane de euro.
Azi, la Moscova ar trebui să se decidă soarta rafinăriei din România.Ruşii au spus că au ajuns la un accord cu procurorii români şi, dacă nu se ridică sechestrul, închid rafinăria.

Preşedintele Traian Băsescu a catalogat, joi, drept inadmisibilă presiunea făcută de reprezentantul companiei Lukoil şi a cerut Guvernului să fie pregătit să preia rafinăria de la Ploieşti în cazul în care vineri compania nu reia producţia. Citeste materialul integral aici

De ce ar închide ruşii rafinăria

În 1998, Lukoil punea pe masa Guvernului de la Bucureşti 53 de milioane de dolari pentru cumpărarea rafinăriei Petrotel Ploieşti (fosta Teleajen). De atunci şi până acum, rafinăria ploieşteană, a treia ca mărime din România, nu a înregistrat niciodată profit, deşi, după mai multe investiţii, Lukoil a crescut capacitatea de rafinare până la 2,5 milioane de tone pe an. Anul trecut, spre exemplu, pierderea a fost de 930 de milioane de lei, la o cifră de afaceri de 5,5 miliarde. Rafinăria procesează ţiţei adus de Lukoil din Rusia în Constanţa, şi livrează cea mai mare parte a carburanţilor produşi în reţeaua de benzinării din România.

Fostul director de dezvoltare al Lukoil în România, Constantin Tampiza, spunea acum trei ani, că ruşii au pierdut în România 500 de milioane de dolari în zece ani. Dacă se continuă în ritmul ăsta, s-ar putea să se închidă. Cel puţin eu, dac-aş fi acţionarul majoritar, m-aş gândi şi la varianta asta din moment ce situaţia nu se ameliorează”, spunea în ianuarie 2011, Tampiza.

Pe de altă parte, decizia strategică a Lukoil pare a fi clară: modernizarea rafinăriei pe care grupul o deţine în Bulgaria. Ruşii au anunţat în ianuarie că vor contracta o linie de credit de 570 de milioane de euro pentru a moderniza rafinăria Lukoil de la Burgas, cea mai mare din Europa de Sud Est în termeni de capacitate de rafinare. Noua unitate de hidrocracare va creşte cu 2,5 milioane de tone pe an capacitatea rafinăriei. Chiar şi înainte de această modernizare, rafinăria Neftochim Burgas era cea mai mare din Europa de Sud-Est, cu o capacitate nominală de rafinare de 9,5 milioane de tone. După ce se vor adăuga cele 2,5 milioane de tone, când unitatea de hidrocracare va fi funcţională, rafinăria de la Burgas va fi, cu cele 12 milioane de tone ale sale, comparabilă cu cele trei rafinării mari din România la un loc.

HARTA RAFINĂRIILOR LUKOIL

Citeşte şi:

Record negativ: România, ţara primei rafinării din lume, mai are doar jumătate din capacitate

Aşadar, vor continua ruşii să mai aducă ţiţei până în centrul României şi să-l prelucreze într-o rafinărie mică, sau se vor axa pe unitatea din portul bulgăresc Burgas ?

Lukoil a dezvoltat în România o reţea de circa 300 de benzinării, a treia din România, după cea a OMV Petrom şi Rompetrol. Rafinăria exact asta face: 90% din toată cantitatea de produse petroliere obţinute la Petrotel merge către reţeaua de staţii din România. Este fezabilă închiderea rafinăriei şi alimentarea reţelei cu carburanţi produşi în Bulgaria?
„Piaţa locală este şi aşa deficitară pe motorină. Staţiile vor achiziţiona aceste produse de la Rompetrol, de la OMV Petrom sau le vom aduce din Bulgaria, sau pe mare, din Novorossisk. Acest lucru va influenţa preţul de vânzare. Deoarece rafinăria Petrotel este în centrul ţării, cheltuielile de logistică sunt acum mult mai mici decât dacă am aduce produsele prin Constanţa”, a spus vicepreşedintele Lukoil, citat de Ziarul Financiar.

Totuşi, pierderile constante, de peste jumătate de miliard de dolari, sunt un argument destul de puternic în faţa a cîţiva bani pe litru în plus.Mai ales că, în vara acestui an, preşedintele Lukoil, Vagit Alekperov a anunţat că ar putea vinde unele active din Europa de Est, dar a refuzat să ofere amănunte. „Ne optimizăm portofoliul de active. În prezent, compania se concentrează pe proiectele din Rusia”, a declarat şeful Lukoil, companie care s-a extins puternic în afara Rusiei. Ulterior, venit la Bucureşti, Alekperov i-a spus preşedintelui Băsescu că rafinăria din România va continua să producă. O promisiune fermă sau mai degrabă un târg pentru ca Lukoil să păstreze concesiunile pe care statul român le-a acordat în Marea Neagră, dar pentru dezvoltarea cărora Lukoil nu ar fi investit cât şi-a asumat prin acord şi pe care le-ar fi putut pierde? Nu putem şti!

Ce ştim este că ruşii au restructurat puternic portofoliul din ţările de lângă noi. Compania a ieşit din Cehia, Slovacia şi Ungaria, vânzând cele 138 de benzinării pe care le deţinea în cele trei ţări. De asemenea, grupul rus s-a retras şi din Ucraina, vânzând unei companii austriece reţeaua de 240 de staţii şi 6 depozite. Lukoil mai are în Ucraina şi o rafinărie, la Odessa, care este închisă şi pe care vrea s-o vândă, dar pe care se pare că nu o cumpără nimeni.

Ce înseamnă Petrotel pentru România

Fosta rafinărie Teleajen are 110 ani de istorie. După 1989, a fost inclusă în Rafirom, apoi a fost lăsată să se descurce singură, ca toaste celelalte rafinării din România, în afară de Brazi şi Piteşti, care au fost incluse în structura SNP Petrom. Deşi este cea mai mică rafinărie dintre toate cele pe care le operează ruşii de la Lukoil, este cea mai modernă, cu un indice Nelson 10. A rămas a treia mare unitate de rafinare din România, după închiderea RAFO şi Arpechim, cu 2,4 milioane de tone, şi circa 470 de salariaţi.
Rafinăria este conectată la sistemul naţional de transport prin conducte (atât de ţiţei cât şi de produse petroliere) şi asigură cam o treime din activitatea terminalului petrolier de la Constanţa (Oil Terminal), dat fiind că pe acolo aduce Lukoil majoritatea ţiţeiului din Rusia, fiind principalul său client. De asemenea, este furnizor de propilenă şi pentru cât mai funcţionează din combinatul chimic Oltchim.
Ruşii spun că rafinăria generează anual venituri de 700 de milioane de dolari către bugetul României. Dacă o închid, au cui să o vândă? Puţin probabil, după cum spun chiar ei: „Diferenţa dintre preţul petrolului şi cel al produselor finite de-abia ajunge să acopere costurile. În Europa în ultimii cinci ani s-au închis rafinării cu capacitatea de 90 milioane de tone pe an, iar până în 2018 ne aşteptăm să se închidă alte capacităţi de rafinare de încă 18 milioane de tone pe an”, a spus vicele Lukoil pentru ZF.

Cantitatea de ţiţei procesată de Petrotel Lukoil în ultimii ani

Citeşte şi:

Averea ruşilor în România

Din pacate, ruşii nu mint. O analiză Platt’s de la începutul acestui an arată că, din 2007 până acum, au fost închise 14 rafinării în Europa, iar procesul va continua. Cauzele: supracapacitatea din vestul Europei, concurenţa asiatică, costurile de mediu şi marjele din ce în ce mai mici, specifice perioadei în care preţul ţiţeiului este ridicat.În plus, şi zona Mării Negre pare a fi din ce în ce mai „ocupată”: după creşterea capacităţii de la Petromidia şi Burgas, vorbim despre rafinăria de 10 milioane de tone de pe coasta mediteraneeană a Turciei, deţinută de SOCAR şi aflată în construcţie, dar şi de modernizarea rafinăriei de la Pancevo (Serbia), de unde Gazprom alimentează reţeaua de retail din zona balcanică, şi ea în creştere.