Zona Euro iese din criză. Pe termen lung, va rămâne cu sechele – raport E&Y

Deflaţia ar putea avea un impact negativ asupra creşterii economice prin scumpirea costului real al datoriilor.

În pofida noilor semnale de creştere în Zona Euro, sechelele severe rămase în urma recesiunii vor fi resimţite pentru mulţi ani de acum înainte. 2014 va fi primul an în care se va înregistra creştere economică pozitivă după 2011, ca urmare a redresării exporturilor şi a relaxării măsurilor de austeritate. Cu toate acestea, se estimează că se va menţine un ritm scăzut de creştere economică, cel puţin în viitorul apropiat – se arată în ediţia de iarnă a studiului EY -Eurozone Forecast (EEF).

Studiul prognozează o contracţie de 0,5% a PIB-ului în acest an, urmată de o creştere de 0,9% în 2014. Redresarea economică a Zonei Euro va continua să fie lentă în perioada 2015-2017, estimându-se o rată medie de creştere anuală de 1,6%. Deşi prognozele pentru regiune sunt slabe, aderarea la Zona Euro rămâne, pe mai departe, o ţintă atractivă pentru economiile din estul Europei. Letonia va deveni cel de-al 18-lea membru al Zonei Euro, începând cu 1 ianuarie 2014, şi este de aşteptat ca Lituania să-i urmeze în 2015.

Marie Diron, consilier economic pentru EY Eurozone Forecast, spune: “Pe măsură ce ne apropiem de 2014, condiţiile economice din Zona Euro ar trebui să se îmbunătăţească. Vom asista la creşterea cererii interne ca urmare a stabilizării ratei şomajului şi a continuării scăderii inflaţiei care vor încuraja consumul. Chiar şi în acest context, redresarea economică trebuie să aibă la bază un program mai extins de reforme menite să stimuleze competitivitatea”.

Sechele pe termen lung

Comparând datele înregistrate în perioada 1998-2007 cu cele din perioada 2008-2017, devine evident impactul pe termen lung generat de criza Zonei Euro în regiune. Creşterea anuală a PIB-ului în perioada 1998-2007 a înregistrat o valoare medie de 2,3%, în timp ce, în perioada 2008-2017 se estimează că aceasta se va situa în jurul valorii de 0,4%.

Prognoza arată că PIB-ul Zonei Euro va ajunge să depăşească cu 3% valoarea maximă înregistrată înainte de criză abia spre sfârşitul anului 2017. În contrast, e de aşteptat ca PIB-ul Marii Britanii să fie cu 8% mai mare, iar activitatea S.U.A. să depăşească cu 20% nivelul atins în 2007.

Raportul subliniază, de asemenea, diferenţe majore în ceea ce priveşte rata şomajului, estimându-se că se vor înregistra 17 milioane de şomeri pentru perioada 2008-2017, comparativ cu doar 13 milioane de şomeri în decada anterioară.

În ceea ce priveşte investiţiile în regiune, prognoza anticipează o contracţie de aproximativ 0,1% pe an pentru decada 2008-2017, în scădere faţă de media anuală de creştere de 3,3% înregistrată în decada precedentă.

Mark Otty, Managing Partner EY pentru zona Europei, a Orientului Mijlociu, Indiei şi Africii, spune: “Zona Euro este pe cale să-şi revină, însă va rămâne cu sechele grave în urma crizei. Creşterea va continua să fie lentă iar rata şomajului, deşi în curs de stabilizare în prezent, va rămâne ridicată. Toate acestea vor atrage după sine implicaţii serioase pentru afacerile din regiune şi pentru planurile lor pe termen lung”.

Cererea internă stimulează creşterea

Faza iniţială de redresare a Zonei Euro a fost determinată de relansarea schimburilor comerciale iar EEF prognozează că exporturile vor continua să-şi accelereze creşterea, pe măsură ce economia globală se consolidează şi comerţul internaţional se intensifică. În plus, cererea internă, care a jucat un rol determinant în privinţa creşterii economice în ultimii ani, ar trebui să se îmbunătăţească începând cu 2014. Măsurile de austeritate vor continua să îngreuneze creşterea, însă impactul lor va fi considerabil mai mic decât în anii anteriori.

Situaţia gospodăriilor este, de asemenea, pe cale să se îmbunătăţească. Consumatorii s-au confruntat cu o perioadă prelungită de scădere a salariilor reale şi de creştere a şomajului, toate acestea diminuându-le drastic puterea de cumpărare. Odată cu scăderea inflaţiei şi stabilizarea şomajului, presiunea se va diminua iar EEF prevede o creştere de până la 0,5% a consumului în 2014, după o scădere estimată de 0,6% în 2013.

În plus, climatul investiţional dă semne de ameliorare. Sondajele de evaluare derulate în mediul de business arată că încrederea revine – atât în privinţa pieţelor interne cât şi a celor externe – pe fondul unor previziuni mai bune şi a scăderii nivelului de risc.

Marie Diron spune: “Aceste îmbunătăţiri ar trebui să dea curaj firmelor care au lichidităţi importante să înceapă proiecte de investiţii, însă nivelul general de redresare al investiţiilor va fi limitat de condiţiile de creditare care rămân relativ restrictive. Ca urmare, ne aşteptăm ca investiţiile să crească cu 1,3% în 2014, după declinul înregistrat în 2012 şi 2013, iar această creştere să continue să se accelereze în perioada 2015 – 2017”.

Ameninţarea deflaţiei prinde contur

Deşi la orizont se arată semne pozitive, riscurile se menţin. Inflaţia din Zona Euro a atins un grad îngrijorător de scăzut în ultimele luni, ajungând la doar 0,7% în luna octombrie 2013, minimul înregistrat în ultimii patru ani. Rate scăzute ale inflaţiei se înregistrează nu doar în economiile periferice, ci şi în ţările nucleu.

EEF prevede o inflaţie puţin peste 1% atât pentru 2014, cât şi pentru 2015. În aceste condiţii, o relaxare preventivă a politicilor monetare ar fi justificată la începutul anului 2014, ca o asigurare împotriva deflaţiei şi pentru a contracara potenţialele înăspriri ale condiţiilor de creditare “importate” din S.U.A., ca urmare a măsurilor aplicate de Federal Reserve.

Marie Diron consideră că: “Reducerea surpriză a ratei dobânzii din luna noiembrie este puţin probabil să fie suficientă pentru a preîntâmpina preocupările legate de eventuala deflaţie. Credem că deflaţia ar avea un impact negativ semnificativ asupra perspectivelor de creştere pentru economia Zonei Euro, ducând la o creştere a costului real al datoriei”.

Operaţiunea de evaluare a calităţii activelor (AQR) – un test pentru Banca Centrală Europeană (BCE)

Rezistenţa de care au dat dovadă pieţele financiare în confruntarea cu turbulenţele politice din Italia şi problemele fiscale din S.U.A. a fost o surpriză plăcută. Acest lucru reflectă faptul că Banca Centrală Europeană este considerată un organism capabil să protejeze pieţele de obligaţiuni din Zona Euro şi reflectă o mai mare încredere în viitorul economic, odată ce economia a reintrat pe creştere. Însă, acest optimism nu poate fi considerat ca dat. Următorul test important pentru BCE este operaţiunea de evaluare a calităţii activelor (AQR) şi restructurarea ulterioară a sectorului bancar. Factorii responsabili cu definirea politicilor trebuie să se asigure că, cel puţin, aşteptările relativ modeste ale pieţelor sunt satisfăcute, astfel încât să nu fie ameninţată stabilitatea obţinută în prezent în regiune.

Rata şomajului se stabilizează

Creşterea şomajului a reprezentat o îngrijorare majoră în perioada crizei din Zona Euro. Cu toate acestea, datele recente sunt încurajatoare: rata şomajului s-a menţinut relativ constantă la nivelul Zonei Euro în ultima parte a anului 2013 iar ţările cu cele mai ridicate rate ale şomajului, cum ar fi Grecia şi Spania, au raportat creşteri mult mai mici. Totuşi, EEF prognozează menţinerea pe termen lung a problemei şomajului în Spania şi Grecia, cu o rată estimată la peste 25% până în 2017.

Marie Diron comentează: “Redresarea relativ slabă, combinată cu încercarea companiilor de a-şi îmbunătăţi profitabilitatea şi productivitatea, indică faptul că vom asista, pe mai departe, la creşteri modeste ale şomajului în 2014. Această estimare se poate, totuşi, dovedi prea pesimistă. Astfel, o situaţie mai favorabilă pentru piaţa forţei de muncă ar putea să asigure o redresare mai fermă a cheltuielilor de consum“.

Letonia aderă la Zona Euro

Letonia va adera la Zona Euro, devenind cel de-al 18-lea stat membru, începând cu 1 ianuarie 2014. Este de aşteptat ca Lituania să se alăture Zonei Euro în 2015.

În pofida recentei crize, Zona Euro rămâne o piaţă atractivă pentru economiile din Europa de Est. Multe dintre acestea şi-au direcţionat deja o mare parte a exporturilor către zona monedei unice, calitatea de membru eliminând riscul ratei de schimb valutar. Există, de asemenea, percepţia că acestea vor atrage mai multe investiţii străine directe, câtă vreme costul derulării unei afaceri cu alte ţări din Zona Euro ar scădea.

Marie Diron conchide: “Pierderea controlului politicii monetare prin aderarea la o zonă monetară unică este un risc potenţial pentru economiile mici şi pentru cele deschise. Cu toate acestea, luând în considerare recenta devalorizare internă substanţială, precum şi reformele structurale, este posibil ca atât Letonia cât şi Lituania să fie bine pregătite pentru a deveni membre ale Zonei Euro”.