Zona euro nu este responsabilă pentru creşterea instabilităţii macroeconomice a României – studiu
‘Rata inflaţiei se preconizează a creşte peste ţinta de 3%, până la 3,53% în al treilea trimestru al anului 2012, în timp ce investiţiile străine directe au scăzut cu 28%, iar investiţiile de portofoliu au scăzut cu 9% în iunie 2012 faţă de aceeaşi perioadă a anului 201. În plus, seceta prelungită îşi va aduce şi ea contribuţia la scăderea ratei de creştere în următoarea perioadă’, se arată în document.
Potrivit acestuia, teoria economică arată că pe termen mediu spre lung, diferenţele dintre aşteptările cu privire la indicii macroeconomici de bază a două ţări se reflectă în rata de schimb spot.
‘Este greu de crezut că aceste percepţii macroeconomice s-au modificat radical în ultima perioadă determinând deprecierea substanţială observată în lunile iunie si iulie. Mult mai plauzibilă este combinaţia perspectivelor scăzute de creştere cu incertitudinile privind voinţa clasei politice de a stabiliza situaţia internă şi de a stimula creşterea. Această scădere a încrederii investitorilor generează ieşiri de capital, ceea ce pune presiune asupra leului. (…) Această
depreciere majorează costul rambursării datoriei externe restante care la sfârşitul lunii iunie se ridică la 99 miliarde euro şi în acelaşi timp creşte factura a trei milioane de gospodării din România şi a 150.000 de firme cu datorii în euro’, arată CRPE.
CRPE a izolat cauzele externe (criza euro) de cele strict interne eliminând din ecuaţie factorii comuni care au influenţat leul şi alte monede din regiunea noastră (cele din Polonia, Ungaria şi Cehia). Coşul de monede avut în vedere a inclus alte trei valute sensibile la evoluţia euro, respectiv dolarul, yenul şi coroana suedeză.
Potrivit Oanei Mariei Georgescu, autoarea studiului, exerciţiul arată ca deprecierea leului în perioada cuprinsa între 31 mai şi 31 iulie 2012 se datorează în întregime unor factori interni, factorul de variaţie calculat prin raportare la celelalte monede fiind supraunitar.
‘Tendinţa regională era de apreciere, în timp ce leul s-a devalorizat. În cele şase săptămâni care au urmat suspendării preşedintelui până la începutul lunii august, leul s-a depreciat cu 4%, în timp ce zlotul şi forintul s-au apreciat cu 3, respectiv 2 procente. Calculul nostru arată ca în absenţa crizei politice leul ar fi urmat tendinţele regionale şi s-ar fi apreciat şi el sau ar fi rămas constant (dat fiind că BNR are o strategie de menţinere a cursului între anumite limite). De remarcat că scăderea leului a avut loc în ciuda intervenţiei masive a Băncii Naţionale, fără această intervenţie efectul ar fi fost chiar mai mare’, se arată în document.
Studiul CRPE arată că bătălia deschisă dintre Traian Băsescu şi Guvernul social-liberal se va transforma, cel mai probabil, într-un război rece, care va afecta modul de luare a deciziilor.
‘Politicienii români ar trebui să găsească o modalitate de a defini coabitarea şi să o facă funcţională, altfel problemele pe termen scurt vizibile în deprecierea leului vor avea consecinţe economice şi mai serioase, ducând la inflaţie mai mare, declinul consumului şi investiţiilor şi condiţii mai dure de refinanţare a datoriei publice’, spune CRPE.
Oana Maria Georgescu este doctorandă la Center for Financial Studies de la Goethe University, Frankfurt, Germania.