Apelul este similar solicitărilor preşedintelui Băncii Centrale Europene, Mario Draghi. Măsurile de stimulare, inclusiv ratele negative ale dobânzilor, vor trebui să rămână în vigoare mai mult timp, dacă guvernele nu accelerează cheltuielile, pentru a ajuta creşterea economică, a declarat luna trecută şeful BCE.
Avansul PIB-ului zonei euro încetineşte întrucât Germania este aproape de recesiune. Dar în pofida solicitărilor BCE pentru măsuri de stimulare, zona euro nu intenţionează să adopte măsuri concertate. În schimb, principalii oficiali ai zonei euro pun presiune pe Germania şi Olanda să-şi utilizeze „spaţiul fiscal” – jargonul UE pentru finanţe publice solide – să investească mai mult şi să majoreze creşterea propriilor lor economii şi a întregii zone euro.
„Există două tipuri de state – cele care trebuie să meargă mai departe cu eforturile lor fiscale – şi cele care trebuie să investească în creştere. Cu alte cuvinte, Germania şi Olanda trebuie să înţeleagă asta, deoarece este în propriul lor interes şi în interesul colectiv al zonei euro”, a afirmat comisarul european pentru afaceri economice şi financiare, Pierre Moscovici.
Preşedintele miniştrilor de Finanţe din zona euro, Mario Centeno, a declarat că politica fiscală a zonei euro trebuie să răspundă situaţiei economice.
„Abordarea fiscală trebuie să ţină cont de condiţiile economice din zona euro. Trebuie să analizăm cu atenţie cine are spaţiu fiscal pentru a acţiona şi cine nu are, pentru a continua să-şi reducă datoria”, a afirmat Centeno.
Miniştrii de Finanţe din Franţa şi Italia au cerut de asemenea ca Germania şi Olanda să adopte măsuri.
„Statele membre cu mai mult spaţiu fiscal ar trebui să-l utilizeze, ţinând cont de situaţia macroeconomică din zona euro”, a afirmat reprezentantul Italiei, Roberto Gualtieri.
Într-un document al Comisiei Europene consultat marţi de Reuters se arată că economia zonei euro are nevoie de măsuri fiscale de stimulare preventive de la ţările care au spaţiu fiscal, cum ar fi Germania şi Olanda, altfel se va confrunta cu o perioadă îndelungată de creştere redusă. Ţările care au spaţiu fiscal pentru a investi mai mult sunt Germania şi Olanda, care de câţiva ani înregistrează excedente bugetare.
Oficialii Comisiei Europene avertizează că activitatea economică în zona euro nu se va redresa anul acesta.şpl
În documentul Comisiei Europene se arată că „încetinirea creşterii şi riscurile negative inerente actualei situaţii ar putea necesita mai degrabă o abordare preventivă decât reactivă a politicii fiscale. Guvernele trebuie să ia acum măsuri deoarece va dura până când schimbările din politica fiscală vor avea impact asupra economiei”.
Executivul comunitar face referire în mod special la Germania şi Olanda, care de ani de zile înregistrează excedent bugetar. Cele două ţări trebuie să-şi majoreze investiţiile, în special în infrastructură, pentru a stimula creşterea, apreciază Comisia Europeană.
În cazul Italiei sau Greciei, „statele membre care au cel mai ridicat nivel al datoriei din Europa”, Executivul comunitar recomandă politici care să asigure pieţele că datoria lor va scădea.
Pentru a stimula creşterea, un nou program de relaxare cantitativă (QE) al BCE ar fi mai puţin eficient şi ar avea efecte secundare nedorite în comparaţie cu măsurile de stimulare adoptate de guverne, care ar fi acum mai eficiente decât în perioadele economice normale.
„Incertitudinile legate de politicile comerciale, tensiunile geopolitice şi viitoarele relaţii dintre UE şi Marea Britanie se vor menţine probabil şi în următorii ani”, se arată în documentul Comisiei Europene.
Instituţia arată că scenariul său de bază al creşterii economice mai lente nu include o escaladare a tensiunilor comerciale globale sau un conflict comercial deplin între SUA şi UE ori un Brexit fără acord.
„Probabilitatea ca astfel de evenimente să se materializeze pe termen scurt este ridicată, iar impactul lor asupra economiei europene ar putea fi substanţial”, avertizează Comisia Europeană.
Pe fondul încetinirii economiei zonei euro, BCE a redus dobânda la depozite, care se aplică băncilor ce stochează lichidităţile în exces la banca centrală pentru o perioadă de 24 de ore, de la minus 0,40% la minus 0,50%. La această măsură se adaugă relansarea programului de relaxare cantitativă (QE), începând cu 1 noiembrie.
Sursa: AGERPRES