Europa se confruntă cu al doilea val de infecţii cu COVID-19, iar guvernele din regiune au început să implementeze noi restricţii, deşi cele mai multe pe plan local şi concentrate pe activităţile de recreere.
„Următoarea fază va fi mai dură. Întrebarea cheie – şi de aceea există atât de multă incertitudine – este: cât de rapid ar putea fi actuala dinamică stabilizată, în condiţiile creşterii numărului de cazuri?”, a declarat Philip Lane.
Acesta a reiterat opinia sa conform căreia o rată a inflaţiei de 1,3% aşteptată în 2022 este „departe” de obiectivul ţintă al Băncii Centrale Europene (BCE), respectiv o creştere a preţurilor mai mică, dar apropiată de 2%.
Datele preliminare publicate de Eurostat arată că rata anuală a inflaţiei în zona euro a coborât până la minus 0,3% în septembrie, de la un nivel de minus 0,2% în august.
Dar Lane a încercat să atenueze aşteptările privind noi măsuri de stimulare din partea BCE în această lună, spunând că Banca Centrală va aştepta să vadă cum răspund guvernele la provocările cu care se confruntş, când vor publica bugetele lor pe 2021.
„O parte din această incertitudine va fi rezolvată în această toamnă. Lucrăm la planuri fiscale, trebuie să ştim mai multe despre pandemie”, a explicat oficialul BCE.
Datele preliminare publicate recent de Eurostat arată că economia zonei euro a înregistrat un declin de 12,1% în trimestrul doi din 2020, cea mai semnificativă scădere de când se publică aceste date, respectiv 1995. BCE previziona un recul de 13%.
Ca răspuns la cea mai mare contracţie a economiei din istoria recentă, BCE a început să cumpere mai cantităţi de obligaţiuni şi, de asemenea, plăteşte băncile pentru ca acestea să acorde credite, totul în încercarea de a salva economia blocului comunitar. BCE şi-a confirmat disponibilitatea de a continua programul de achiziţii de titluri de stat (PEPP) atâta timp cât persistă efectele pandemiei. Acest plan de sprijinire a economiei în valoare totală de 1.350 miliarde euro ar urma să se întindă până în luna iunie 2021.